Jurnalul.ro Cultură Carte Ciuvică: Arestarea judecătorului Mustață – un spectacol atent regizat pentru schimbarea judecătorilor din Dosarul ICA

Ciuvică: Arestarea judecătorului Mustață – un spectacol atent regizat pentru schimbarea judecătorilor din Dosarul ICA

de Redacția Jurnalul    |   

Episodul schimbării judecătorului Stan Mustață din dosarul ICA rămâne unul dintre cele mai abominabile gesturi făcute de „sistem”, scrie Mugur Ciuvică în cartea „Zece ani răi”. Potrivit lui Ciuvică, totul a fost un spectacol atent orchestrat, pentru a permite ca dosarul lui Dan Voiculescu să ajungă la completul completul condus de judecătoarea Camelia Bogdan.

„În 29 aprilie 2014, DNA îl reţine pe judecătorul Mustaţă în cadrul unui spectacol atent regizat. Dimineaţa, întreaga presă este prezentă la Curtea de Apel Bucureşti pentru că acolo urmează să se judece un termen important din Dosarul ICA. Judecătorul Mustaţă este lăsat de DNA să intre în Curtea de Apel după care, în faţa întregii prese, este încătuşat. În 26 mai 2014, Stan Mustaţă este trimis în judecată, fiind acuzat că a constituit un grup infracţional împreună cu alte două persoane, Ion Boraciu şi Florian Alexandru.

(...)

Chiar interceptările făcute de SRI şi reproduse de DNA în dosarul lui Stan Mustață demonstrează că procurorii încearcă să-i forțeze pe judecătorii de la Curtea de Apel București să-l condamne pe Dan Voiculescu într-un dosar în care chiar DNA recunoaște că nu are probe.

(...)

În urma arestării lui Stan Mustaţă, la termenul din 10 iunie 2014, Florică Duţă, celălalt judecător din completul desemnat aleatoriu anunţă brusc că a făcut cerere de pensionare. În locul judecătorilor Mustaţă şi Duţă avea să fie numit direct, fără respectarea procedurii de desemnare aleatorie, completul condus de judecătoarea Camelia Bogdan”.

Judecătorul Stan Mustață, a fost „luat din complet”, așa cum spunea chiar Traian Băsescu și avea să moară în închisoare.

Iată discuția purtată de Băsescu:

„Traian Băsescu:  - Coldea, doamna Kovesi, judecătoarea Camelia Bogdan. Bă, da’ să vezi conversaţia când îmi spuneau că îl luăm pe Mustaţă din complet. Da? Hai băieţi să-l aruncăm în aer! Vreţi să-mi distrugeţi familia?

- Ce stat este ăsta, domnule preşedinte?

Traian Băsescu:  - Eu v-am spus de câteva ori, stat mafiot, na, eu ştiu ce spun.

- Probleme cu dosarul Voiculescu?

Traian Băsescu:  - Să-i vezi când vorbeau a doua zi după condamnare, care cum le-o spusese cu trei zile înainte, s-a împlinit. Cum îmi spunea mâîne îl luăm pe Mustaţă şi intră Camelia Bogdan. Să-i vezi după o zi când spuneau am vorbit cu Camelia Bogdan şi a spus că dacă aveam Codul Penal îi dădea 20 de ani, a putut să-i dea doar zece. Pe urma trage concluziile Coldea, ştii. Să-l vezi ce spectaculos e Coldea când trage concluzii.

- Sunteţi supărat pe ei.

Traian Băsescu:  - Camelia Bogdan este, a intrat judecător în dosarul ginerelui. Un judecător care duce dosarul de-un an este schimbat şi la ultimul termen a intrat Camelia Bogdan. Păi bă, Bogdan, eu te ştiu cine eşti!”.

La mai bine de zece ani distanță Înalta Curte a consființit ceea ce s-a spus de multă vreme: în judecarea dosarului ICA s-au comis o sumedenie de abuzuri. Camelia Bogdan, cea care l-a înlocuit pe Stan Mustață a avut o singură misiune, de a-i condamna pe inculpați.

„Rezumând, Înalta Curte constată că în cazul intimatei Camelia Bogdan, judecător al cauzei, sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu prevăzute de art. 297 alin. 1 Cod pen., faptă tipică în toate elementele sale, încălcările reţinute afectând drepturile tuturor părţilor din dosar.

Camelia Bogdan a aplicat retroactiv norme europene, transformând confiscarea specială într-o confiscare extinsă mascată, ceea ce contravine principiului nullum crimen, nulla poena sine lege.

 

Mai mult, judecătoarea Camelia Bogdan era incompatibilă: avea un contract remunerat cu Ministerul Agriculturii – parte în dosar – și, ulterior, a formulat cerere de intervenție într-un proces civil unde figurau aceleași părți. Aceste împrejurări devoalează o atitudine abuzivă, contrară legii, imparțialității și regulilor statului de drept, prin care dreptul la un proces echitabil a fost grav compromise.

Toate acestea nu descriu un act de justiție, ci o atitudine abuzivă, contrară principiilor procesului echitabil și regulilor statului de drept. Prin cumularea acestor încălcări, respectiv retroactivitate, incompatibilitate, conflict de interese, uzurpare de competenţă, se devoalează o atitudine abuzivă. În loc să fie garantul legalității, judecătorul a devenit parte întrun mecanism de presiune și sancționare, ceea ce a compromis garanțiile fundamentale ale procesului echitabil prevăzut de art. 6 CEDO”, se arată în motivarea Înaltei Curți.

 

 

 

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri