Proiectul legislativ semnat de către cei patru copreședinți ai Coaliției de Guvernare a fost depus la Parlamentul României și se află în consultare publică până săptămâna viitoare. Inițiatorii invocă o obligație prevăzută în PNRR și o decizie a Curții Constituționale din 2024, prin care impozitarea progresivă a pensiilor de serviciu a fost declarată neconstituțională. În forma nouă elaborată, judecătorii, procurorii, magistrații CCR și alte categorii asimilate acestora se vor putea pensiona, după 25 de ani de activitate în funcția respectivă, la vârsta de 48 de ani, începând de la 1 ianuarie 2026, după care, în fiecare an, această limită de vârstă va crește cu câte șase luni, pentru ca, în anul 2045, vârsta de pensionare din acest sistem să ajungă la 65 de ani. În schimb, cuantumul pensiei de serviciu va scădea de la 80% la 65% din media veniturilor brute încasate în ultimii patru ani de activitate, înainte de data pensionării.
Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor de serviciu, anunțat de către conducerea Coaliției, prin vocea candidatului Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, a fost înregistrat, la Parlamentul României, marți, 8 aprilie 2025. Inițiatorii acestuia sunt președintele PSD, Marcel Ciolacu, președintele UDMR, Kelemen Hunor, președintele interimar al PNL, Cătălin Predoiu, și președintele Grupului Minorităților Naționale din Camera Deputaților, Varujan Pambuccian.
Inițiativa legislativă se află în dezbatere publică până pe data de 16 aprilie 2025, urmează să fie dezbătută în procedură de urgență și este explicată de către inițiatori, în expunerea de motive, prin faptul că „potrivit angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pensiile de serviciu trebuie reformate pe baza unor soluții care să vizeze corectarea inechităților dintre beneficiarii acestor categorii de pensii și beneficiarii din sistemul public de pensii, din punct de vedere al corectitudinii, cât și al justiției sociale”.
Cei patru șefi ai Coaliției, semnatari ai acestei inițiative legislative, arată că, în prezent, pensiile de serviciu pentru anumite categorii socio-profesionale, respectiv personalul din sistemul de justiție, sunt alocate prin aplicarea unui procent de 80% asupra bazei de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. „Cu toate că Legea nr. 292/2023, prin care a fost reglementată reforma pensiilor de serviciu, a fost agreată de Comisia Europeană ca îndeplinind angajamentele asumate prin PNRR, Decizia Curții Constituționale nr. 724/2024 a declarat neconstituțională creșterea impozitării progresive pentru pensiile de serviciu. Restricțiile impuse asupra concepției reformei pensiilor de serviciu prin hotărârile CCR afectează în principal planul de pensii de serviciu ale magistraților”, se arată în documentul citat.
Proiectul, în colaborare cu Banca Mondială
În acest sens, se adaugă faptul că „în consecință, parametrii pensiilor de serviciu ale magistraților permise în temeiul acestor hotărâri diferă substanțial. În fond, magistrații au menținut o rată de înlocuire de 80% aplicată veniturilor medii pe o perioadă de patru ani înainte de pensionare, comparativ cu o rată de 65% pentru ceilalți beneficiari de pensii de serviciu, iar pensiile beneficiarilor aflați deja în activitate sunt încadrate la o rată de creștere a salariilor contribuabililor activi. Prestațiile pentru noii intrați în profesie vor fi indexate în funcție de inflație”.
Astfel, „pentru a respecta angajamentele din PNRR, Ministerul Muncii a elaborat, cu sprijinul Băncii Mondiale și cu Comisia Europeană, o propunere bazată pe reducerea ratei de înlocuire la pensionare de la 80% la 65% și de accelerarea creșterii vârstei de pensionare pentru magistrați de la 4 luni pe an la 6 luni pe an, până la împlinirea vârstei de 65 de ani”.
În același document, se mai arată că se propune ca, începând cu data de 1 ianuarie 2026, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică se pot pensiona și pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condițiile de vechime de minimum 25 de ani, realizată numai în aceste funcții, precum și de condiția de vârstă, de cel puțin 48 de ani. Această vârstă de pensionare va crește eșalonat, până la împlinirea vârstei de 65 de ani.
Procesul va ajunge la „maturitate” în 2045
De asemenea, proiectul de lege în discuție mai prevede că, pentru personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, inițiativa are în vedere ajustarea procentului care stă la baza stabilirii cuantumului pensiilor de serviciu, de la 80% la 65%.
Mai mult, personalul Curții Constituționale, respectiv magistrații-asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat acestora, cu o vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții, se poate pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare de 65 de ani și poate beneficia de o pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării.
Așadar, noua viziune a Coaliției de guvernare pentru această chestiune a pensiilor de serviciu este aceea de menținere a vechimii de 25 de ani în profesie, indiferent de vârsta celui care dorește să se pensioneze din acest sistem sau de anul în care urmează să o facă.
Interesant este că această creștere etapizată a vârstei de pensionare creează o situație neobișnuită. Concret, cei care se vor pensiona în anul 2025 o pot face dacă au împlinit vârsta de 48 de ani. După care, anual, această vârstă crește cu câte șase luni. Astfel, în anul 2030, beneficiarii acestor pensii de serviciu se vor putea pensiona la 50 de ani, în 2035, la 55 de ani, în 2040, la 60 de ani și în 2045 se va atinge pragul de vârstă de 65 de ani ca și condiție de pensionare din aceste sisteme.
Cum sunt detaliate tehnic aceste modificări
În fișa acestei propuneri de act normativ sunt expuse și câteva date tehnice care au stat la baza elaborării proiectului de lege. Mai întâi, se vorbește despre necesitatea punerii în acord a legislației în domeniu cu Decizia Curții Constituționale nr. 724/2024.
Apoi, începând cu data de 1 ianuarie 2026, judecătorii, procurorii, judecătorii Curții Constituționale, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și personalul de specialitate juridică al instanțelor și parchetelor se pot pensiona și pot beneficia, după o vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcții, dacă au împlinit minimum vârsta de 48 de ani, după care această vârstă va crește eșalonat cu o jumătate de an pe an, până în 2045, când se va putea ieși la pensie numai la vârsta de 65 de ani. Și nu cea de 60 de ani, cum ar fi avut loc lucrurile, conform reglementărilor în vigoare la acest moment.
Tot din punct de vedere tehnic, aceleași categorii pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 65% din media indemnizațiilor și sporurilor din ultimele 48 de luni. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare decât 100% din cuantumul net avut în ultima lună de activitate înaintea datei pensionării.
De asemenea, persoanele care au o vechime de cel puțin 25 de ani în aceste funcții se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută în sistemul public de pensii și pot beneficia de pensia de serviciu chiar dacă, la data pensionării, au o altă ocupație. În acest caz, pensia de serviciu va fi egală cu 65% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute lunare avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data eliberării din funcție, raportate la un judecător sau la un procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional. Însă de această pensie de serviciu vor putea beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funție din motive neimputabile acestora.
Decizia CCR care a dat peste cap planurile impozitării progresive a acestor venituri
La data de 19 decembrie 2019, Curtea Constituțională a emis Decizia nr. 724/2024, prin care mai multe persoane au cerut instanțelor de judecată să sesizeze CCR pentru a declara neconstituționale dispozițiile articolului 101 din Codul Fiscal, modificat prin Legea nr. 282/2023.
În această decizie, Curtea Constituțională a observat că reglementarea unui tip de impozit progresiv prin raportare la partea contributivă și la cea necontributivă a pensiilor de serviciu este de natură să afecteze baza de calcul a pensiei de serviciu a magistraților, „prin instituirea unei distincții între cele două părți ale pensiei de serviciu, cărora li se aplică diferite cote de impozitare, distincție care nu a fost avută în vedere de legiuitor în stabilirea cuantumului pensiei de serviciu a magistraților”.
În consecință, arăta Curtea, Codul Fiscal „se îndepărtează de la reglementarea constituțională incidentă în ceea ce privește pensiile de serviciu ale magistraților, respectiv asigurarea unor venituri din pensie apropiate celor pe care magistratul le avea în perioada în care se afla în activitate, care să răspundă, astfel, necesității de a asigura securitatea magistratului, încălcând componenta instituțională a independenței justiției”. Conform judecătorilor, un drept patrimonial deja dobândit nu poate fi repus permanent în discuție, starea de incertitudine și de nesiguranță neputând fi opusă unei situații juridice certe și definitiv consolidate.
Ca atare, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a stabilit că articolul 101 din Legea nr. 227/2015 este neconstituțional, în forma modificată prin Legea nr. 282/2023.
CSM: S-ar putea crea un blocaj real la nivelul instituțiilor din sistemul judiciar
Consiliul Superior al Magistraturii arată, în legătură cu acest demers legislativ, că nu a fost contactat în niciun fel cu privire la un astfel de demers legislativ și că nu are cunoștință despre cuprinsul acestui proiect. „Luând în considerare rolul constituțional de garant al independenței justiției care îi revine CSM, dar și principiul cooperării loiale care trebuie să guverneze relațiile dintre autoritățile publice, Consiliul atrage atenția că orice modificare a legislației privind drepturile magistraților se poate face numai cu respectarea standardelor constituționale în materie și, în orice caz, în urma unui dialog autentic, onest și cu reprezentanții sistemului judiciar”, se arată într-un comunicat al CSM.
Potrivit instituției, „nu poate fi ignorat faptul că reglementarea privind statutul judecătorilor și procurorilor a fost amendată de dată recentă, în anul 2023, fiind adoptă Legea nr. 282/2023, prin care s-a stabilit soluția normativă potrivită sub aspectul pensiilor magistraților, cu asigurarea garanțiilor adecvate din perspectiva acestei componente financiare a independenței justiției, situație care a avut efectul stabilizator în privința resurselor umane din sistemul judiciar. Orice reluare a dezbaterilor publice referitoare la pensia de serviciu readuce în actualitate riscul revenirii la situația extrem de dificilă cu care sistemul judiciar s-a confruntat în anii anteriori, pe fondul acelorași incertitudini ale magistraților în privința statutului lor, fapt ce ar conduce la un real blocaj la nivelul instituțiilor autorității judecătorești. În același timp, lipsa de transparență este, la rândul său, de natură să accentueze incertitudinile magistraților și riscurile pe care acestea le pot genera din perspectiva stabilității resursei umane”.