Opinia separată redactată de acești trei magistrați arată că, în acest moment, Codul Administrativ reglementează un paralelism juridic al modului de calcul al acestei majorități, nefiind, practic, aplicabilă această normă. Mai mult, majoritatea calificată din acest text legal diferă fundamental de modul de stabilire a majorității calificate luate în considerare la ședințele Parlamentului sau chiar la votul CCR pe marginea excepțiilor de neconstituționalitate. Ceilalți șase colegi din Curte nu consideră că aceste blocaje, care pot duce chiar la schimbarea nedemocratică a unor majorități politice, reprezintă vreun impediment, respingând ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate ridicată în acest caz.
Șase judecători ai Curții Constituționale sunt contraziși de alți trei, într-o chestiune care privește modul în care se calculează majoritatea calificată a voturilor în consiliile locale. Consiliul Local Mogoșoaia a ridicat, într-un proces aflat pe rolul Tribunalului Prahova, o excepție de neconstituționalitate a articolului 5 litera „dd)” din Codul Administrativ, avocatul respectivei UAT arătând că, în cazul în care, prin aplicarea fracției sau procentului prevăzute de lege la numărul total al membrilor organului colegial rezultă un număr întreg și nu unul zecimal, majoritatea calificată trebuie să fie reprezentată de acest număr, singurul număr care trebuie rotunjit fiind cel zecimal. Ca atare, respectivul articol este susceptibil de interpretări, este lipsit de previzibilitate și claritate, lucru constatat și de Consiliul Legislativ, ceea ce determină încălcarea mai multor articole din Constituție.
Un alt avocat al Consiliului Local Mogoșoaia a arătat, de asemenea, că sintagma „valoare numerică” din același articol al Codului Administrativ creează confuzie și este neclară, iar singura interpretare constituțională a acestuia este că numărul natural întreg rezultat ca urmare a aplicării acestei definiții trebuie rotunjit. „O interpretare contrară, care, de altfel, este folosită de înseși autoritățile statului cu rol de elaborare, reglementare și interpretare a prevederilor legale, cum ar fi Ministerul Dezvoltării, determină deturnarea scopului normei, întrucât se poate ajunge în situația în care, din calcul, rezultă o altă majoritate calificată, respectiv un alt prag valoric sau chiar o altă majoritate. Or, textul reprezintă o normă de excepție privind reglementarea valorică a majorității calificate, care nu poate fi interpretată și aplicată excesiv”, se mai arată în această acțiune.
Definiții ambigue
Articolul 55 litera „dd)” din Codul Administrativ prevede că, în sensul prezentei legi, termenul de „majoritate calificată” reprezintă „primul număr natural care este mai mare decât valoarea numerică rezultată în urma aplicării fracției/procentului stabilite prin lege din totalul membrilor organului colegial stabilit în condițiile legii”.
Potrivit excepției de neconstituționalitate, aceste prevederi contravin principiului statului de drept, caracterului democratic al statului și garantării pluralismului politic, principiului separației puterilor în stat, principiului legalității și unicității juridice, principiului egalității în drepturi, principiului administrației publice și principiului înfăptuirii justiției.
Codul Administrativ mai definește „majoritatea simplă” ca fiind „primul număr natural mai mare decât jumătate din totalul membrilor prezenți la o ședință a organului colegial, cu condiția îndeplinirii cvorumului. Iar „majoritatea absolută” este definită ca „primul număr natural strict mai mare decât jumătate din totalul membrilor în funcție ai organului colegial”.
Plenul Curții nu vede nicio problemă
Deși aceste definiții reglementează majoritățile într-un cu totul alt mod decât sunt reglementate majoritățile, spre exemplu, la lucrările Parlamentului sau chiar la dezbaterile CCR, generând posibile blocaje sau chiar schimbarea majorităților politice, șase dintre cei nouă judecători ai Curții Constituționale, chemați să dezlege această situație, au considerat că, din acest punct de vedere, Codul Administrativ nu are absolut nicio problemă.
Astfel, Plenul CCR a respins, cu majoritate de voturi, ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate ridicată în acest dosar, în raport cu criticile formulate. Această soluție a fost emisă încă din data de 3 aprilie 2023, făcând obiectul Deciziei 166/2023, care a fost motivată și publicată în Monitorul Oficial al României abia la finalul lunii iulie.
Trei magistrați atrag atenția că acest calcul este aberant, iar reglementarea încalcă flagrant Constituția
Ei, bine, trei judecători CCR - Varga Attila, Cristian Deliorga și Gheorghe Stan - nu sunt de acord cu această opinie majoritară și într-o opinie separată demontează raționamentul Plenului, arătând că obiecția de neconstituționalitate trebuia admisă. „Având în vedere instituirea majorității calificate pentru adoptarea anumitor hotărâri ale consiliului local, articolul 139 alineat 2 și articolul 291 alineat 5 litera «b» din Codul Administrativ prevăd că acestea se adoptă cu majoritatea calificată definită de articolul 5 litera «dd)», de două treimi din numărul consilierilor locali în funcție. Or, formula de calcul matematic de «două treimi din numărul consilierilor locali în funcție» (…) are un rezultat diferit față de definiția dată de articolul 5 litera «dd)». Ca atare, conceptual de «majoritate calificată» nu este reglementat unitar în Codul Administrativ, având înțelesuri diferite și reglementându-se, astfel, un paralelism legislativ, întrucât, făcând un simplu calcul matematic al celor două variante, rezultatele sunt diferite”, se arată în documentul citat.
„Se constată că (…) conținutul acestor norme încalcă Constituția. Maniera defectuoasă în care legiuitorul a înțeles să aplice normele de tehnică legislativă în reglementarea conceptului de «majoritate calificată» în Codul Administrativ (…) este de natură să creeze situații de blocaj în adoptarea hotărârilor consiliilor locale. În ceea ce privește majoritatea calificată, este posibil ca numărul rezultat ca urmare a aplicării fracției/procentului stabilit prin lege la totalul membrilor organului colegial să nu fie, în toate cazurile, un număr natural, și să fie un număr zecimal. Numărul de voturi exprimate în luarea unei hotărâri este însă întotdeauna un număr natural. Astfel cum este redactată, această reglementare nu poate fi pusă în aplicare într-un mod corect și unitar”, se mai arată în această opinie separată.