În fața instanței, Florian Coldea a pozat în victimă, declarând că a slujit statul de drept, în care crede, dar a arătat că nu crede în existența statului paralel, „idee pe care a desființat-o categoric”. Coldea mai arată că a condus operațiunile SRI, că „a răspuns de amenințări hibride, de dezinformare și de minciuni” și că „a luptat cu teroriștii și cu spionii”. Fostul cap al SRI este nemulțumit că „i-a fost afectat dreptul sacrosanct la apărare”, că dosarul și acuzațiile aduse de DNA au devenit publice, fiindu-i, astfel, „afectat și dreptul la viață privată. Atât Florian Coldea, cât și Dumitru Dumbravă s-au plâns judecătorului că interdicția de a părăsi România le afectează afacerile. Coldea susține că „a pierdut contracte sensibile cu guverne” și că este supus unui linșaj mediatic. La rândul său, Dumbravă a susținut că „trăiește un coșmar pe care, mental, nu este obișnuit să-l accepte”, coșmar „întreținut de mass-media” și care a avut „un efect distructiv asupra activității sale și a firmei sale”. Pe de altă parte, instanța de judecată arată că „circumstanțele personale ale inculpaților nu pot justifica revocarea măsurii preventive a controlului judiciar pe cauțiune” și că „lipsa antecedentelor penale, normală la persoane cu un astfel de statut, nu îi transformă în infractori mai puțin periculoși”.
Imposibilul s-a produs. Un document oficial demolează aura de invincibil și de stăpân absolut al sistemului din România care i-a fost atribuită generalului Florian Coldea. În fața Curții de Apel București, ex-capul militar al Serviciului Român de Informații s-a plâns că este victima unui linșaj mediatic, acuzând pe toată lumea exact de practicile utilizate de Binomul pe care l-a patronat în epoca „Băsescu”. Susține că i-a fost încălcat dreptul la apărare, că este supus unui linșaj mediatic, că dosarul de urmărire penală în care are calitatea de inculpat a ajuns în presă și că i-a fost distrusă imaginea, că i-a fost afectat dreptul la viață privată și chiar securitatea personală. Însă, cel mai grav, generalii Florian Coldea și Dumitru Dumbravă reclamă că dosarul DNA și controlul judiciar pe cauțiune instituit pe numele lor le-au distrus afacerile, nemaiputând să muncească pentru a-și întreține familiile. Victimizarea din fața instanței a ajuns până acolo, încât este invocat faptul că interdicția de a părăsi România le afectează în mod grav business-urile. Coldea spune că a trebuit să renunțe la contractele de muncă pe care le avea cu mai multe universități, dar și la contractele comerciale derulate cu… guverne străine, iar partenerii de afaceri au început să-și pună întrebări.
Susține că a desființat teza statului paralel
Florian Coldea, având ultimul cuvânt înainte ca instanța Curții de Apel București să se fi pronunțat cu privire la cererea de ridicare a măsurii controlului judiciar pe cauțiune luată împotriva sa de către DNA, a susținut că se constată „o întrepătrundere a două perspective în acest dosar, şi anume prima perspectivă a statului de drept pe care l-a servit și l-a apărat, în care crede și speră că se află în faţa instanţei ca reprezentant al unei instituții fundamentale a statului de drept, care administrează probe și vorbește despre fapte, iar a doua perspectivă a statului paralel, în care nu crede, pe care a desființat-o categoric”.
Inculpatul, general în rezervă, a declarat în fața instanței că „este absolvent de psihosociologie, că a condus operațiunile Serviciului Român de Informații atâția ani și a răspuns de amenințări hibride, de dezinformări și de minciuni. (…) Mai arată că predă studenților, astăzi, la conferințe internaționale care sunt publice, în care arată cum în lumea post-adevăr și în societatea post-adevăr în care trăim, adevărul și realitatea este înlocuită de către știri senzaționale şi de către neadevăruri promovate intens, care generează și întrețin percepții false, pe care noi le invocăm ca și fiind axiomatice, adevărate”.
Coldea se plânge că este victima unui linșaj public și consideră că „i-a fost afectat dreptul sacrosanct la apărare, în care crede, prin tot ce s-a întâmplat, precum și accesul și tergiversarea nejustificată la un dosar, prin faptul că i-a fost afectat dreptul la viață privată, fiind dat public”. El se mai plânge de faptul că tot dosarul de urmărire penală este public, „citește totul în presă, citește ce urmează să se întâmple”.
Reclamă că a pierdut „contracte cu guverne”
Potrivit declarației date în fața judecătorului de drepturi și libertăți, Florian Coldea precizează „că îi afectează dreptul la viața privată, dându-se în integralitate (publicității – n.red.) ordonanța de control judiciar. Mai arată că a fost afectată securitatea sa și a familiei sale, securitate care o are instituită în sistem datorită funcției pe care a avut-o. Totuși, arată că a luptat cu teroriștii, cu spioni şi nu crede că trebuie să fie afectată viața familiei. Precizează că a învățat că, pentru a trăi, trebuie să muncească, sens în care i-a fost afectat dreptul la muncă. Precizează că a renunțat la Academia Națională de Informații, la patru universități cu renume din România, la plecări în străinătate, la o serie de conferințe din care face parte şi că a pierdut contracte sensibile cu guverne, dar nu s-a gândit nimeni”.
De asemenea, el „mai învederează că pentru a munci trebuie să te miști, iar acestora (lui și colegilor săi de dosar – n.red.) le-a fost îngrădit dreptul la mișcare. Susține că aceștia caută muncă în exterior, unde activitatea le este apreciată, că pierd toți clienții, fiind linșați mediatic şi sunt întrebaţi cine sunt şi așa mai departe. Precizează că acestea le-a trăit personal, cu probe, nu sunt percepții. Învederează că ideea cea mai sfântă a unui militar, că fuge din fața responsabilității, este una falsă, profund jignitoare la adresa din mintea lor, că militarul fuge de responsabilitate. Învederează că pleacă, muncesc şi revin, fiind responsabili pentru ceea ce fac”.
Dumitru Dumbravă trăiește „un coșmar” pe care, mental, „nu poate să-l accepte”
La rândul său, generalul Dumitru Dumbravă a declarat în fața instanței, în cadrul aceleiași ședințe de judecată, că, „pentru că s-a vorbit despre dreptul la muncă (…) , tot acest coșmar pe care îl trăiește și cu care încă nu este obișnuit mental să îl accepte, adică s-a prăvălit așa dintr-o dată, de unde era extrem de liniștit în 23 mai și avea convingerea că se va face o investigație in rem, se va ajunge la niște concluzii și se va lămuri lumea cu privire la cine este domnul Dumitru Dumbravă şi cine sunt şi ce au făcut ei”.
În continuare, Dumbravă învederează că, „după ce a explodat acest scandal public, întreținut de nişte televiziuni «prietene», efectul distructiv asupra activității sale şi a firmei sale a fost unul dramatic (…). Învederează că afacerile au fost profund afectate, partenerii au început să pună întrebări, parteneri care îi cunoșteau, unii dintre ei au plecat, alții au continuat activitatea. Precizează că cert este că, în perioada aceasta și ca mod de distragere a atenției de la problemele principale, dar și pentru a reabilita ceea ce trebuie reabilitat prin ritm de muncă, va trebui un efort suplimentar în așa fel încât să țină lucrurile pe linia de plutire și că angajamentele luate să le ducă la bun sfârșit în raport cu niște parteneri externi. Precizează că nu știe dacă va fi în stare sau dacă va trebui să renunțe”.
Aduce în discuție propriul copil
În final, Dumitru Dumbravă arată că „s-a creat în mod fals de către mass-media arondată Direcției Naționale Anticorupție că principala sa activitate, cu grupul infracțional organizat din care face parte, ar fi această traficare de influență și acest mod de a tranzacționa dosare, de a optimiza dosare”. Generalul mai atrage atenția că „s-a inventat deja această sintagmă, care, alături de «câmpul tactic», o să fie probabil legată, într-un fel, mulți ani de zile, de persoana sa, cu optimizarea juridică a dosarelor, ceea ce, în esență, fiecare avocat de pe planetă, cu asta se ocupă, cu optimizarea situației juridice a clienților”.
De asemenea, a mai arătat că „această presiune mediatică asupra sa îi afectează relațiile personale, relațiile în moduri pe care nu și le poate imagina o persoană, cum ar fi, de exemplu, din viața personală copilului său, care a fost ținut departe de activitatea sa profesională, care nu a știut niciodată până la vârsta când a terminat clasa a 8-a, când a aflat, cu ce se ocupă, ce face, din presă, că în casă televizoarele nu au fost ținute pe știri și l-a ținut într-o bulă, însă, dintr-o dată, pentru că are o vârstă la care poate să caute pe internet, nu a mai putut să îl protejeze. Mai arată că acesta a avut în acest an examenul de capacitate şi a făcut niște eforturi disperate perioada asta pentru a-l consilia personal psihologic și să îi explice niște lucruri, că nu este chiar un demon, așa cum a titrat presa. Învederează că i-a reușit această comunicare cu el și a trecut cu bine examenul de capacitate”.
Avocații invocă încălcarea dreptului la muncă
În aceeași ședință de judecată, apărarea celor doi foști capii ai SRI și a avocatului Doru Trăilă a încercat să convingă instanța că ordonanța procurorilor de instituire și de prelungire a măsurii controlului judiciar pe cauțiune față de clienții săi nu este legală și a cerut, în principal, revocarea măsurii, iar, în subsidiar, ridicarea interdicției de a părăsi țara.
Un pasaj relevant al depoziției apărării este cel în care se afirmă că „faptul că inculpații au interdicția de a părăsi teritoriul țării creează un dezechilibru între imperativul bunei desfășurări a urmăririi penale și respectarea drepturilor și libertăților, respectiv libertatea de mișcare și dreptul la muncă”. Concret, avocatul precizează că inculpatul Florian Coldea, în decursul anului 2023, „a avut peste 30 de deplasări în străinătate, activitatea profesională a acestuia desfășurând-se preponderent în țări din Europa de Vest, unde participă frecvent la simpozioane și forumuri internaționale, în special pe domeniul de expertiză al acestuia, și anume securitatea”.
„Un prim forum ar trebui să se desfășoare sau să confirme participarea pe 15 august 2024, fiind vorba de forumul de securitate desfășurat la Varșovia”, a adăugat apărarea lui Coldea, care, în continuare, a precizat că, în ceea ce îl privește pe Dumitru Dumbravă, „au fost depuse înscrisuri din care rezultă că este administratorul unei societății cu sediul în străinătate şi că bunul mers al business-ului ar face necesară posibilitatea prezenței acestuia în acea țară pentru a se asigura activitatea curentă a societății”.
Pentru aceste considerente, în principal, apărarea „solicită desființarea ordonanțelor și revocarea măsurii controlului judiciar pe cauțiune şi, în subsidiar, modificarea obligațiilor în sensul ridicării interdicției de a părăsi teritoriul României”.
Instanța a menținut măsura preventivă și a subliniat că inculpații pot munci și în România
Ei bine, instanța de judecată nu s-a lăsat impresionantă de aceste luări de cuvânt și depoziții. Judecătorul însărcinat cu judecarea acestui proces scrie, în motivarea hotărârii pronunțate, că, pentru a se dispune revocarea controlului judiciar pe cauțiune sau modificarea conținutului obligațiilor atașate măsurii preventive, „este necesar să intervină temeiuri noi de natură să contrabalanseze justețea argumentelor expuse în mod definitiv cu ocazia luării măsurii preventive”.
În aceste condiții, magistraul a constatat că, de la momentul luării măsurii controlului judiciar pe cauțiune, respectiv de la data de 24 mai 2024, „nu a intervenit o situație de schimbare a temeiurilor care au stat, inițial, la baza luării măsurii preventive, iar, în continuare, măsura este necesară pentru realizarea (…) bunei desfășurări a procesului penal și a prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni”.
Judecătorul de drepturi și libertăți consideră că, din această perspectivă, revocarea controlului judiciar pe cauţiune sau modificarea obligațiile impuse inculpaților Florian Coldea, Dumitru Dumbravă și Doru Florel Trăilă „nu poate avea loc anterior lămuririi împrejurărilor esenţiale legate de ramificaţiile şi amploarea activităţilor presupus ilicite, în contextul în care există indicii temeinice și probe în cauză cu privire la încercarea de compromitere a rezultatului cercetărilor penale cu privire la martorul denunțător (exercitarea de influență pe lângă magistrații Tribunalului București și ai Curții de Apel București)”.
Judecător: Controlul judiciar previne săvârșirea de noi infracțiuni
În acest sens, Curtea de Apel București subliniază că, nefiind încă lămurită cauza penală sub toate aspectele sale, „prelungirea măsurii în discuţie, în conţinutul iniţial, se justifică, fiind necesară, după cum deja s-a arătat, pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal”.
Un pasaj din această motivare este cu adevărat spectaculos și, totodată, relevant cu privire la percepția de care se „bucură” foștii capi ai SRI. Astfel, se arată că „fără a încălca prezumția de nevinovăție de care se bucură inculpații Florian Coldea, Dumitru Dumbravă și Doru Florel Trăilă, judecătorul de drepturi și libertăți arată că invocarea unei posibile influențe pe lângă magistrați aduce o severă atingere prestigiului justiției, contribuind în acest mod la scăderea încrederii populației în onestitatea actului de justiție, aspecte care întăresc gravitatea faptelor săvârșite. (…) Circumstanțele personale ale celor trei inculpați nu pot justifica revocarea măsurii preventive, lipsa antecedentelor penale fiind normală la persoane cu un astfel de statut, iar acest lucru nu îi transformă în infractori mai puțini periculoși”.
Nu în ultimul rând, judecătorul de drepturi și libertăți reține că nu se impune înlăturarea obligației de a părăsi teritoriul României, având în vedere că această măsură are ca scop asigurarea unei bune supravegheri a comportamentului inculpaților, prevenirea săvârșirii unor noi infracțiuni, asigurarea participării inculpaților la procesul penal desfăşurat împotriva lor și nu acela de a-i restrânge dreptul la muncă, „inculpații putând desfăşura activităţi lucrative pe teritoriul României pentru a-şi întreţine familiile”.