Vinurile românești și turismul dezvoltat în jurul cramelor din țara noastră au condus la creșterea numărului de podgorii și la înmulțirea afacerilor românești din acest domeniu, în ultimii ani. Sunt foarte multe crame, în toate zonele țării. Conace și castele transformate în locuri de popas pentru amatorii de degustări de vin, dar și multe crame moderne, care și-au construit renumele în timp foarte scurt, chiar dacă nu toate sunt vechi. Nici măcar anul pandemiei nu a reușit să distrugă dezvoltarea acestora, iar degustările au continuat, cu respectarea măsurilor de protecție.
Una dintre cele mai cunoscute crame din România, care s-a făcut cunoscută pentru combinația între degustările de vinuri și posibilitatea de a face circuite turistice, în ultimii 20 de ani, este Jidvei, cu Cetatea de Baltă. Investiția în latura turistică a vinului a pornit și datorită așezării cramelor într-o zonă cu peisaje superbe, pe o colină care veghează Cetatea de Baltă și castelul Bethlen Haller, devenit simbol al Jidveiului. Construit în perioada 1570-1580, castelul nobiliar a fost refăcut de contele Ștefan Bethlen, între anii 1615-1624, după modelul castelului Chambord, din Franța, faimos datorită arhitecturii renascentiste franceze. Legendele locului spun că aici există un tunel secret ce leagă vechiul castel de la Cetatea de Baltă și Castelul Bethlen de la Sânmiclăuș. Cele trei crame, Jidvei, Blaj și Bălcaciu, au o capacitate de peste 270 de mii de hectolitri de vinuri. Prima a fost dată în folosință în anul 1974, fiind cea mai mare dintre cramele companiei. După 1990, locul s-a transformat în zonă preferată de turiștii care pleacă în căutarea gustului plăcut al licorilor bahice, dar și al mâncărurilor bine combinate cu fiecare soi de vin. Primele circuite turistice care au inclus Cetatea de Baltă și cramele brandului românesc Jidvei s-au făcut după anul 2000. În ultimii ani, în județ s-au înființat noi crame ale altor producători de vinuri care au avut curaj să facă investiții, inclusiv în spații generoase de degustare și de cazare, pornind tocmai de la trendul deja lansat de Jidvei, care a pus Alba pe harta internațională a vinurilor și a turismului viniviticol.
Tehnologia producerii spumantului transilvan
O altă investiție nouă, introdusă în circuitele turistice ale degustărilor de vinuri, este Crama Carastelec. A fost înfiinţată în anul 2011 și este prima cramă din generaţia nouă, concepută şi construită pentru a produce spumant cu a doua fermentare în sticlă, obținută prin metoda tradiţională. Crama se află în satul Carastelec, din județul Sălaj, în nord-vestul Transilvaniei, Podgoria Şimleu Silvaniei se află într-o zona viticolă cu o istorie de sute de ani în viticultură şi producţie de spumante. Cele mai multe soiuri de vie cultivate aici sunt folosite în mod tradiţional pentru şampanizare. Planificarea şi organizarea plantatiei, cât şi echiparea cramei au fost gândite pentru a produce spumant din recolta proprie, întregul proces având loc în crama proprie. Crama Carastelec deţine o plantaţie nouă de 22,4 hectare, o clădire construită în 2011-2013, echipată cu tehnologie modernă pentru producţie de spumante, acoperind întregul proces de vinificare a spumantelor de la presare, fermentare, maturare în sticlă la temperatura controlată, remuaj mecanizat cu giropalet, degorjare prin îngheţare, echipament de dopuire, până la etichetare. Întregul proces de vinificare a spumantului se întâmplă în acelaşi loc, în crama proprie, astfel având control asupra întregului proces.
Soarele strălucește aproape tot anul
Murfatlarul este brandul renumit care aproape se confundă cu întregul teritoriu ce leagă Dunărea de Marea Neagră. Și aici, solul fertil pentru vița-de-vie, ce părea nu de mult imposibil de a fi valorificat din punct de vedere turistic, a devenit loc de întâlnire sau de popas pentru numeroase grupuri de degustători din țară și din străinătate. Astfel, au crescut și investițiile în spații de cazare pentru cei dornici să petreacă mai mult de câteva ore la cramă. La Crama Rasova, de pe Podgoria Murfatlar, numărul de ore în care soarele strălucește puternic este mai mare decât în orice altă parte a țării - peste 2.100 de ore anual – ceea ce face ca zona să fie preferată în egală măsură de cei care caută vinuri dulci, dar și de cei dornici de un bronz natural perfect. Simbolul cramei este Soarele. La Crama Rasova se poate ajunge, pentru degustare, foarte ușor, în doar cinci minute de pe Autostrada Soarelui, din nodul rutier de la Cernavodă. Crama Rasova este una dintre cele mai noi și moderne crame din România. Crama Rasova a însemnat o investiție de peste cinci milioane de euro. Arhitectura cramei a fost realizată împreună cu unul dintre cele mai cunoscute studiouri de design și arhitectură din România, iar designul cramei urmărește dinamica naturală a falezei, pornind de la ideea unor stânci albe ieșite din pământ. Zona e plină de vestigii istorice, iar denumirea cramei a fost inspirată de localitatea învecinată, ce poartă același nume, o localitate foarte veche în care se găsește și castrul roman Sacidava. Via se întinde pe 50 de hectare de plantație tânără, aflată în diverse stadii de dezvoltare. Predomină soiurile Muscat Ottonel, Chardonnay, Pinot Gris, Sauvignon Blanc, Tămâioasă Românească la albe și Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră, Syrah și Merlot la roșu.
Legendele cu știma apelor și legătura cu vinurile
O altă podgorie care dezvoltă o zonă mai puțin vizitată, făcând legătura între Muntenia și Dobrogea, este Ostrov, pe malul Dunării, la granița cu Bulgaria. Cu peste 2.200 de hectare de viță-de-vie, dar și peisaje de basm, pe malul Dunării, Domeniile Ostrov au potențial maxim de a transforma o veche zonă agricolă și industrială într-o atracție turistică. Și aici, noile investiții au avut la bază tradiția locurilor, iar denumirile vinurilor au fost inspirate din legendele locale. Aici, legendele locale sunt legate de știma apelor, ce corespunde, în mitologia greco-romană, Naiadelor, nimfe ale apelor dulci, cu trupul pe jumătate de femeie și jumătate pește. Apele peste care domneau Naiadele erau considerate magice, cu puteri vindecătoare. Naiadele guvernau peste râuri, şuvoaie, pâraie, izvoare, fântâni, lacuri, heleştee, iazuri şi mlaştini, şi erau imaginate ca zâne acvatice în folclorul românesc. În mitologia germană şi scandinavă, acestora le corespund Ondinele, fecioare frumoase, cu păr verde-albăstrui, care trăiesc în apă. Ele sunt uneori binevoitoare, alteori crude. Le place să atragă pescari sau tineri chipeşi, care se află în preajma lacului, îi răpesc şi îi duc în adânc, unde se află şi palatul lor de cleştar şi unde zilele trec iute ca nişte clipe. În mitologia rusă, precum şi a altor popoare slave, Rusalka este duhul apei, provenind dintr-o fecioară înecată. Rusalcele pot fi văzute la suprafaţa apei în nopţile cu lună plină, au pielea alb-albăstruie, părul bălai, strălucitor şi lung, până la pământ, iar veşmintele lor sunt albe și lungi. Și ele pot fi atât bune, cât și rele, se leagănă în copaci, fură copiii mamelor, atacă femeile însărcinate şi provoacă uneori coșmaruri.
Podgoriile Drăgășani sunt comparate cu zona Toscana a Italiei. Situate pe colinele podgoriei, zona Drăgășani este un loc ce a suferit o transformare extraordinară în ultimii ani. Asemănarea cu renumita Toscana nu se face doar din perspectiva vinurilor de calitate produse aici, ci și din cea a peisajelor de vis, a conacelor excelent restaurate și a condițiilor de lux care-i întâmpină pe vizitatori.
Vrancea, renumită zonă viticolă a României, își ademenește vizitatorii cu mai multe crame care s-au dezvoltat în ultimii ani. Crama Viticom, de la Panciu, Crama Milica Costea, din zona Tifești - Podgoria Panciu, Casa de vinuri Vingex, de la Urechești, Crama Dyonisos, de la Cotești, Crama „Frații Copaci”, de la Jariștea, Casa de vinuri Crucianu sau Domeniile Stănescu sunt vizitate tot timpul anului de amatorii de vinuri vrâncene.