Președintele american, Donald Trump, pare convins că este cel mai bun om de afaceri de pe planetă, iar încheierea unui acord de pace între israelieni și palestinieni, după decenii de conflict, ar fi cea mai importantă „tranzacție diplomatică” internațională din toate timpurile, pe care numai el o poate media. Pentru a-și atinge obiectivul, șeful Casei Albe a cerut însă sprijinul statului evreu.
Chiar înaintea turneului prezidențial al lui Donald Trump în Israel și în teritoriile controlate de Autoritatea Palestiniană, miniștrii israelieni au aprobat o serie de măsuri, menite să îmbunătățească situația economică și libera circulație a palestinienilor. Aceste concesii, făcute extrem de rar de statul evreu, au fost adoptate la cererea expresă a Casei Albe, cu doar câteva ore înainte de vizita începută ieri de Trump în Israel. Sub acoperirea anonimatului, un oficial israelian a declarat pentru AFP că membrii Cabinetului Netanyahu s-au conformat cererii americane, pentru a-i demonstra lui Trump că sunt pregătiți să adopte „măsuri de construire a încrederii” și a-i face președintelui SUA misiunea mai ușoară în timpul întrevederii sale de astăzi cu șeful Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas. În ceea ce oficialul a descris drept „un gest pentru vizita lui Trump, care nu afectează interesele Israelului”, guvernul condus de premierul Benjamin Netanyahu a dat undă verde extinderii zonei industriale palestiniene la marginea Cisiordaniei. Autoritățile israeliene au fost de acord, de asemenea, cu regularizarea procedurilor de tranzit în punctul de trecere Shaar Ephrain, din nordul Cisiordaniei, pentru muncitorii palestinieni cu permise de lucru în Israel. Concomitent, însă, într-o încercare de a liniști opoziția din cadrul coaliției guvernamentale a lui Netanyahu, considerată cea mai de extremă-dreapta din istoria țării, Cabinetul de Securitate a votat, de asemenea, constituirea unui comitet de lucru pentru legalizarea retroactivă a implantărilor evreiești din Cisiordania.
Vrea, dar nu știe cum face pace
În timpul campaniei electorale, Trump a exprimat convingeri politice extrem de apropiate de viziunea guvernului radical condus de Netanyahu, declarându-se în favoarea extinderii coloniilor evreiești în teritoriile ocupate, a mutării ambasadei SUA din Tel Aviv în Ierusalim și, în general, a unei linii dure față de aspirațiile palestinienilor pentru independență. Seria declarațiilor de dragoste dintre noua administrație de la Washington și guvernul de la Ierusalim s-a întrerupt însă brusc, după ce numeroase state au criticat poziția fățișă pro-israeliană exprimată în campanie de Trump, care a pus pentru prima oară sub semnul întrebării soluția creării a două state, Israel și Palestina, promovată intens în ultimii ani de comunitatea internațională. „Soluția a două state” este abrevierea dată încheierii unei înțelegeri finale ce ar permite crearea unui stat palestinian independent, care să coexiste pașnic alături de Israel, în cadrul liniilor de încetare a focului dinainte de 1967, în Cisiordania, Fâșia Gaza și Ierusalimul de Est. ONU, Liga Arabă, UE, Rusia și, până la alegerea lui Trump, SUA și-au reafirmat periodic angajamentul față de acest concept.