Dar, în timp ce cea mai recentă actualizare a indicilor de urmărire a Brookings-Financial Times pentru redresarea economică globală (TIGER) arată o plafonare a creșterii globale, redresările economice ale unor țări oferă licăriri de speranță pentru anul următor.
Ritmul creșterii economice variază semnificativ între țări, în special la marile economii ale lumii. În timp ce Statele Unite și India au menținut o performanță puternică, economia Chinei încetinește. Asemenea diferențe sunt evidente și în zona euro, Germania fiind în pragul recesiunii, în timp ce economiile italiană și spaniolă au rezultate mai bune decât se aștepta inițial.
A doua divergență este între rezultatele economice reale și piețele financiare, pe măsură ce piețele de valori cresc chiar și în țările cu un avans economic slab și cu politici monetare stricte. În plus, încrederea gospodăriilor și a întreprinderilor este în creștere în întreaga lume, în ciuda incertitudinii sporite cauzate de schimbările geopolitice și de politica internă volatilă.
Câștigurile bursiere și creșterea încrederii ar putea semnala o ușoară accelerare a creșterii globale în 2024, mai ales dacă inflația continuă să scadă, permițând băncilor centrale să reducă ratele dobânzilor.
Dar această perspectivă optimistă este pusă în pericol de escaladarea tensiunilor geopolitice, de turbulențe politice interne într-un număr semnificativ de țări și de presiunile inflaționiste persistente. Mai mult, dependența Chinei și Germaniei de cererea externă în loc de politicile interne stimulative ar putea submina relațiile lor comerciale și creșterea economică globală.
Economia SUA s-a dovedit remarcabil de rezistentă, cu o piață a forței de muncă aprinsă și cu o creșterea prețurilor acțiunilor, foi factori ce stimulează încrederea întreprinderilor și a consumatorilor și încurajează cererea internă. Deși Rezerva Federală a menținut rate ridicate ale dobânzilor, câștigurile de productivitate și imigrația au permis economiei americane să susțină creșterea fără a exacerba inflația. În timp ce Fed are flexibilitatea de a amâna relaxarea monetară, dinamica inflației continuă să facă dificilă determinarea momentului optim pentru o schimbare de politică.
Între timp, Japonia a început în sfârșit să își normalizeze politica monetară. Cu piața sa de valori în plină expansiune și revenirea încrederii, țara pare pregătită pentru încă un an de creștere moderată. În schimb, Regatul Unit se află în pragul unei recesiuni prelungite, deși ușoare, din cauza inflației persistente, a flexibilității fiscale limitate și a instabilității politice interne.
În timp ce economia Chinei rămâne afectată de provocări, guvernul a oferit stimuli macroeconomici suplimentari și a luat măsuri pentru a susține piețele imobiliare și bursiere aflate în dificultate.
Dar eficacitatea acestor măsuri este subminată de absența reformelor cuprinzătoare necesare pentru a reface încrederea sectorului privat. Un pachet de politici mai solid, inclusiv un sprijin fiscal suplimentar, ar putea contracara cererea slabă a populației și presiunile deflaționiste, sporind astfel încrederea investitorilor interni și internaționali.
India, la rândul ei, este pregătită pentru încă un an de avans puternic, susținut de o bursă în creștere care reflectă optimismul în rândul gospodăriilor și al întreprinderilor. Dar, în ciuda inflației mai scăzute și a disciplinei fiscale a guvernului, perspectivele nu sunt în totalitate optime, așa cum se reflectă în ocuparea forței de muncă slabă și în volumul investițiilor străine directe. Pentru a-și menține ritmul de creștere, factorii de decizie din India trebuie să implementeze reforme de guvernanță și educație, împreună cu investiții în infrastructură.
Există și alte puncte luminoase în Asia. Indonezia – care, la fel ca India, este pe cale să culeagă un dividend de natură demografică datorită populației sale tinere – se așteaptă, de asemenea, să crească rapid în 2024.
Deși economia rusă a demonstrat o reziliență neașteptată în ultimii doi ani, impactul economic al sancțiunilor occidentale nu trebuie trecut cu vederea. Impulsul din efortul de război din Ucraina, deși semnificativ, este artificial și poate să nu fie durabil sau să nu se traducă în creșterea productivității.
Se estimează că Argentina și Mexic vor crește cu 2-3% în 2024, în timp ce creșterea Braziliei este de așteptat să fie ușor mai mică. Dar diviziunile politice din aceste țări ar putea reduce cererea internă și ar putea descuraja investitorii străini. Între timp, posibilitatea reducerii ratelor dobânzilor în SUA și în alte economii dezvoltate a atenuat o parte din presiunea asupra țărilor cu venituri mici care se confruntă cu criza datoriilor, ceea ce a dus la perspective îmbunătățite, dar încă slabe de creștere.
În mod crucial, o ușoară întețire a creșterii globale poate masca probleme semnificative, cum ar fi rupturi geopolitice, tulburări politice, protecționism comercial, perturbări legate de climă și protecții inadecvate pentru populațiile și țările vulnerabile. Efectele negative ale naționalismului economic și ale protecționismului comercial vor afecta cel mai puternic țările mai mici în curs de dezvoltare.
Provocarea cu care se confruntă factorii de decizie, în special în economiile majore, este de a dezvolta un cadru de politici publice care să reducă incertitudinea și să sporească încrederea întreprinderilor și a consumatorilor. În același timp, băncile centrale trebuie să rămână concentrate pe restabilirea stabilității prețurilor, iar guvernele pe politici fiscale solide și pe reformele din partea ofertei.
Autorii:
Eswar Prasad, profesor de economie la Dyson School de la Universitatea Cornell, este membru senior la Brookings Institution și autorul cărții The Future of Money: How the Digital Revolution Is Transforming Currencies and Finance (Harvard University Press, 2021).
Caroline Smiltneks este studentă în economie la Universitatea Cornell.
Traducerea, adaptarea, editarea:
Daniel Apostol, ClubEconomic.ro
Copyright: Project Syndicate.