Reducerea cheltuielilor cu angajații statului, impusă de Guvern, îi afectează grav și pe consilierii de probațiune – angajați ai unei instituții care a fost înființată pentru a reduce cheltuielile statului cu deținuții, prin plasarea lor în control judiciar. Consilierii de probațiune nu și-au primit integral drepturile salariale, de peste 10 ani, au renunțat la un spor de neurosolicitare psihică, pentru a se încadra în plafonul inițial al sporului pentru condiții vătămătoare – unii dintre ei fiind amenințați de deținuții pe care îi verifică – iar după ce Guvernul a eliminat sporul respectiv, nu li s-a mai dat înapoi nici celălalt, scăderea de venituri fiind de până la 1.000 de lei net. Mulți specialiști din birourile de probațiune își caută alte locuri de muncă, iar posturile sunt blocate, ceea ce înseamnă că statul nu va face economie la buget, ci va cheltui mai mulți bani cu închisorile, plătind inclusiv despăgubirile la CEDO.
Ministerul Justiției nu a reușit, din 2023 până astăzi, să rezolve problema celor circa 700 de consilieri de probațiune din România care au protestat în mai multe rânduri doar pentru a-și cere plata integrală a salariilor, conform legii și conform unor hotărâri ale instanțelor de judecată. În mai 2025 a venit și o hotărâre a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind plata integrală a salariilor, dar nici aceasta nu se respectă.
Sunt din ce în ce mai puțini consilieri de probațiune și din ce în ce mai demotivați, iar instituția ar putea fi grav afectată, dacă mulți dintre ei își vor da demisia, în perioada următoare. Fără acești angajați, statul ar fi obligat să investească în mai multe locuri în penitenciare, să plătească mai mulți polițiști de penitenciare și mai multe utilități, hrană etc., dar va plăti și despăgubiri cerute de deținuți la CEDO – unde întotdeauna aceștia câștigă, pentru că nu se pot asigura condiții decente în penitenciare, indiferent cât de mari ar fi investițiile.
Deși nu și-au luat integral salariile, de peste 10 ani, de când s-a greșit inițial calculul pentru salarizarea consilierilor de probațiune, acum aceștia au mai pierdut între 600 și 1.000 de lei din venituri, în funcție de nivelul salariului net și de vechime, după eliminarea sporurilor pentru condiții vătămătoare. Consilierii de probațiune sunt revoltați de această măsură a Guvernului Bolojan, pentru că ei lucrează în condiții foarte grele, nu li se asigură sedii decente, iar mulți sunt și amenințați de deținuți. Unele sedii încă nu au paza asigurată.
Sporul li s-a acordat doar unora
„S-a tăiat sporul pentru condiții vătămătoare, dar legea spune că pot fi aplicate sporuri până la 30% per ordonator de credite și se putea aplica sporul de neurosolicitare psihică – redus anterior, pentru a nu se depăși plafonul, cu sporul de condiții vătămătoare. În cazul nostru, angajatorul ar fi putut aplica acest spor, dar nu a făcut-o. După greva pe care noi am făcut-o în mai 2023, raporturile de muncă ale angajaților participanți la grevă au fost suspendate ilegal, la două luni după grevă, deși oamenii au lucrat 8 ore, pe timpul acelei greve”, a explicat, pentru Jurnalul, Andreea Faur, liderul Sindicatului Național al Consilierilor din Serviciile de Probațiune.
În 2023 au intrat în greva foamei 130 de angajați ai acestui serviciu, dar au și lucrat în timpul grevei, însă li s-au tăiat salariile, chiar dacă au fost la serviciu. Această categorie de angajați scutește statul român de plata unor sume colosale pentru detenție, contribuind și la reintegrarea în societate a condamnaților, dar riscurile pe care și le asumă pentru circa 3.500 de lei pe lună nu sunt luate în calcul.
Protestele au fost reluate de membrii sindicatului, unii consilieri au intrat din nou în greva foamei și au ieșit în stradă, dar problemele lor nu s-au rezolvat. Condițiile în care lucrează consilierii de probațiune din România sunt inimaginabile pentru angajații din același domeniu din alte țări europene: fără pază la sedii, deși lucrează cu persoane condamnate și pentru fapte cu violență, fără veceuri în unele sedii, fără consumabile, fără mașini pentru deplasarea pe teren, dar și fără salarii plătite integral, de un deceniu.
Conducerea acestui serviciu s-a poziționat întotdeauna în conflict cu angajații, iar după greva din 2023 s-a luat decizia tăierii salariilor celor care au protestat, fără măcar să se țină cont de faptul că aceștia au prestat orele de muncă, deși au declarat grevă. Angajații spun că sunt efectiv pedepsiți de conducere și li se transmite permanent să-și țină gura, să nu mai dea declarații presei și „să stea cuminți”, dacă mai vor să primească salariile, chiar și diminuate, cum sunt.
Nici noua decizie a ÎCCJ nu se aplică
Acum, angajații din probațiune cer aplicarea unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție nr 5 din 5 mai 2025, pentru plata salariului integral. Nici măcar această decizie a ÎCCJ nu este aplicată.
„Venitul unui angajat s-a redus cu până la 900-1.000 de lei net și urmează alte scăderi. Avem un angajator care a tăiat sporurile consilierilor de probațiune și ale inspectorilor, dar a dat sporul de neurosolicitare psihică pentru personalul contractual. Nici la rectificările bugetare, angajatorul nu a solicitat banii pentru a face plata integrală a salariilor consilierilor de probațiune. Pentru a ne cere drepturile, conducerea ne trimite la instanță, ca să cheltuim bani din bugetul statului. Nu respectă nici decizia din 2025 care cere plata salariilor noastre integral”, mai spune consilierul de probațiune.
S-a lucrat cu jumătate din schemă
În România ar trebui să fie 1.500 de astfel de consilieri de probațiune, dar nu s-au făcut niciodată suficiente angajări pentru a se ajunge măcar la jumătate din numărul prevăzut de lege. Acum sunt circa 700 de consilieri de probațiune, pentru că au plecat aproape 100 în ultimii 3 ani, din cauza condițiilor de muncă și a veniturilor prea mici pentru cerințele acestei activități.
„Avem angajările blocate, avem servicii județene în care în continuare nu există paza asigurată, unele sedii sunt în clădiri cu risc seismic maxim, nu avem condiții corespunzătoare de muncă. Sunt servicii unde stau câte șapte consilieri într-un birou, ceea ce nu e normal nici din punct de vedere al confidențialității clienților. Se aplică hărțuirea morală la locul de muncă”, spune liderul de sindicat.
Pe 3 septembrie, cu ocazia împlinirii a 24 de ani de la înființarea sistemului de probațiune în România, cei 700 de consilieri de probațiune au cerut o nouă întâlnire cu actualul ministru al Justiției, pentru a discuta aplicarea de urgență a deciziei ÎCCJ din 5 mai 2025.
Deși se lucrează cu mai puțin de jumătate din totalul angajaților, consilierilor de probațiune nici măcar nu li se plătesc normele suplimentare.