Repartizarea către unităţile administrativ-teritoriale (UAT) a fondurile rezultate din colectarea cotei de 20% din sumele defalcate din TVA şi a cotei de 18,5% din impozitul pe venit a dus la părăsirea, de către grupul de consilieri PNL, a sălii de şedinţe a Consiliului Judeţean Caraş-Severin, întrunit sâmbătă în şedinţă ordinară.
'Decizia de a părăsi sala a fost luată după consultări cu primarii liberali şi de altă coloratură politică. Sunt disfuncţionalităţi majore în modul de repartizare a banilor. Imput modul CJ total netransparent de repartizare a acestor sume. Ele nu satisfac nevoile UAT-urilor de pe raza judeţului Caraş-Severin', a declarat Cristian Gâfu, liderul grupului de consilieri liberali din CJ Caraş-Severin, în care majoritatea este deţinută de o coaliţie PSD-UNPR-PMP.
Prin urmare, Gâfu a solicitat amânarea proiectului de hotărâre referitor la repartizarea pe UAT-uri a cotei de 20% din sumele defalcate din TVA şi cota de 18,5% din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, pentru achitarea arieratelor provenite din neplata cheltuielilor de funcţionare ori de capital, în ordinea cronologică a vechimii arieratelor. Potrivit consilierilor liberali, sumele respective ar fi fost repartizate preferenţial, pe criterii politice, neexistând o dovadă că repartizarea ar fi fost făcută altfel.
La şedinţa ordinară a Consiliului judeţean au participat şi zece primari, printre care cei ai municipiilor Reşiţa şi Caransebeş şi cel al oraşului Anina. ' Chiar am discutat cu preşedintele CJ, care este caransebeşean, iar dacă priviţi lista alocărilor pe UAT-uri, o să descoperiţi că primăriile PSD au primit sume cuprinse între 50 mii şi 70 mii lei, dacă nu chiar mai mult, iar primăriile urbane cu primari PSD sume şi mai consistente. Nu este normal', a afirmat primarul municipiului Caransebeş, liberalul Felix Borcean.
La rândul său, primarul municipiului Reşiţa, liberalul Ioan Popa, spune că a transmis toate datele financiare solicitate, însă a primit bani cât o primărie de comună. 'Reşiţa înseamnă, din punct de vedere economic, un sfert din judeţ, dar şi ca cifră de afaceri. Totuşi, ni s-au alocat aceleaşi sume ca şi comunelor Marga sau Bucoşniţa. Noi, reşiţenii, nu murim fără aceşti bani, dar această practică trebuie să înceteze. De altfel, aţi văzut, cea mai afectată localitate din toată povestea asta este Anina, cu datorii istorice, căreia i s-a dat o palmă nemeritată', susţine Ioan Popa.
La rectificare, oraşul Anina a primit 50 mii lei, în condiţiile în care datoria oraşului se ridică la peste 1,2 milioane lei, având executări silite pe baza a două sentinţe judecătoreşti, dar şi arierate de 600 mii lei.
'O împărţire a fost făcută de către Administraţia Financiară, pe baza unei formule de calcul ce ţine cont de suprafaţă, număr de locuitori şi grad de colectare a veniturilor. [...] 3,6 milioane lei sunt banii pe care Consiliul Judeţean îi repartizează unităţilor administrativ - teritoriale pentru echilibrarea bugetelor locale. Banii au fost distribuiţi primăriilor în urma solicitărilor pe care le-au făcut. Evident că suma nu acoperă toate solicitările primăriilor. S-a ţinut, însă, cont de arierate, de ratele la bănci şi de cofinanţările proiectelor guvernamentale sau europene aflate în desfăşurare. Unele primării nu au avut arierate, altele nu au solicitat sume de bani şi, prin urmare, nu au primit', a explicat Silviu Hurduzeu (PSD), preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin.