Jurnalul.ro Cultură Muzica Constantin Silvestri, omagiat la 50 de ani de la dispariție, printr-o expoziție și un concert cameral

Constantin Silvestri, omagiat la 50 de ani de la dispariție, printr-o expoziție și un concert cameral

de Magdalena Popa Buluc    |   

Memoria marelui compozitor și dirijor Constantin Silvestri (1913-1969) este omagiată, la 50 de ani de la dispariția sa, prin expoziția „Constantin Silvestri 50” și un concert cameral.  Expoziția, realizată de Fundația „Constantin Silvestri“ în parteneriat cu Institutul Cultural Român, va fi vernisată marți, 12 martie 2019, ora 18.00, în foaierul Ateneului Român. La eveniment va fi transmis mesajul președintelui Institutului Cultural Român, Liliana Țuroiu. De asemenea, vor lua cuvântul directorul general al Filarmonicii „George Enescu”, Andrei Dimitriu, compozitorul Dan Dediu și curatorul expoziției, Cristina Ligia Enășescu.

Concertul cameral, care va avea în program creații ale lui Constantin Silvestri și George Enescu, se va desfășura în continuarea vernisajului, de la ora 19.00, în Sala mare a Ateneului Român. Din programul Silvestri fac parte Sonata pentru harpă - solistă Maria Bîldea, Suita I pentru pian - solist Viniciu Moroianu, Sonata pentru violă și violoncel - soliști Răzvan Popovici și Răzvan Suma. În continuarea serii, va fi interpretat Dixtuorul op.14 de George Enescu, susținut de membri ai Filarmonicii „George Enescu“, care vor fi conduși de maestrul Iosif Ion Prunner. Soliști vor fi Ion Bogdan Ștefănescu și Teodora Ionescu (flaut), Adrian Petrescu (oboi), Cosmin Sperneac (corn englez), Emil Vișenescu și Alexandru Avramovici (clarinet), Gödri Orban și Laurențiu Darie (fagot), Ioan Gabriel Luca și Sorin Lupașcu (corn). Concertul cameral este organizat de Filarmonica „George Enescu” în parteneriat cu Institutul Cultural Român.

Institutul Cultural Român e onorat să omagieze un artist de o asemenea anvergură, care a scris istorie în muzica românească. Numele lui Constantin Silvestri a fost legat, în mod esențial, de cel al lui George Enescu, căruia i-a dirijat toate creaţiile cunoscute. De altfel, lui Silvestri i se datorează şi cele mai multe prime audiţii enesciene la noi în ţară: Dixtuorul, Octuorul, Simfonia de cameră, Uvertura de concert şi mai ales opera Oedipe pe care a prezentat-o, în 1958, la prima ediţie a Festivalului Internaţional George Enescu din Bucureşti. Filarmonica George Enescu și Ateneul Român au fost pentru Constantin Silvestri o adevărată casă spirituală. Ne bucurăm, așadar, să-l elogiem, astăzi, pe marele artist, în cea mai prestigioasă instituție muzicală a țării de care Constantin Silvestri și-a legat, indisolubil, numele”, apreciază președintele ICR, Liliana Țuroiu.

Constantin Silvestri este, alături de George Enescu și Dinu Lipatti, unul dintre cele mai reprezentative branduri ale muzicii românești. Pentru muzicienii, instrumentiști sau dirijori, artistul a fost un model de gândire muzicală. A creat o adevărată școală, mai ales că a condus, timp de zece ani, catedra de dirijat a Conservatorului Ciprian Porumbescu. Printre studenții săi se numără Anatol Vieru, Iosif Conta, Sergiu Comissiona, Cornel Trăilescu”, subliniază Iosif Ion Prunner, descendent al lui Constantin Silvestri și director artistic al Filarmonicii „George Enescu”.

Constantin Silvestri, dirijor, compozitor și pianist, s-a născut la București pe 31 mai 1913 și a murit pe 23 februarie 1969 la Londra. A urmat cursurile Conservatorului din București, a studiat compoziție cu Mihail Jora și pian cu Florica Musicescu. La vârsta de zece ani a debutat pe scenă în calitate de pianist. A susținut primul concert de dirijat la Orchestra Radio pe 29 martie 1939, cu o lucrare în primă audiție. La Ateneu, primul concert de dirijat a avut loc pe 2 mai 1940. A fost director la Operă între decembrie 1953 și aprilie 1955. A fost numit director al Filarmonicii din București între 1947 și 1953. A fost profesor de dirijat la Conservatorul „Ciprian Porumbescu“, între 1948 și 1959. Pe 13 septembrie 1958 a dirijat premiera româneasca a operei „Oedipe” de George Enescu. A fost distins cu patru premii „George Enescu“. Pleacă definitiv din țară la începutul anului 1959, cu ocazia unui turneu, stabilindu-se întâi la Paris. În 1961 a fost numit dirijor principal al Orchestrei Filarmonice din Bournemouth (Marea Britanie), la pupitrul careia va ramâne pâna la sfârșitul vieții. A realizat numeroase turnee, dirijând în principalele centre muzicale din Europa, dar și din Japonia, Australia și America de Sud. A murit prematur, într-un spital londonez, pe 23 februarie 1969.

 

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri