Se presupune că vor veni mulți bani europeni și se vor putea rezolva toate problemele României, inclusiv cele ale drumurilor. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat, recent, că se rezolvă și problema autostrăzii Lugoj-Craiova, cu ajutorul PNRR. Ce a omis să precizeze ministrul este situația nerezolvată din interiorul ministerului, care face imposibil de realizat orice proiect.
Între declarațiile politice și finalizarea proiectelor de infrastructură mare stau incompetența angajaților CNAIR, lipsa personalului calificat și lipsa unor consilieri reali, cu studii și experiență în domeniul construcțiilor de drumuri. Caietele de sarcini sunt de zece ani transferate prin copy/paste de la un proiect la altul, deși nerealizarea lucrărilor și blocajele au avut la bază exact de erorile din acele caiete de sarcini. Una dintre cele mai grave erori este subfinanțarea lucrărilor, pentru că firmele care făceau studii de fezabilitate au ajuns la faliment, după ce li s-au dat contracte cu 10% din sumele reale pentru aceste studii, iar cele care încă nu sunt falimentate nu mai vor să participe la licitații. Reprezentanții firmelor care făceau aceste studii de fezabilitate spun că este imposibil să se realizeze foraje și prospecțiuni, mai ales în zonele de deal și de munte, cu 10-15% din valoarea reală a acestor lucrări, iar singura variantă pe care se poate lucra este „din pix”, ceea ce implică riscuri enorme, inclusiv pentru viața oamenilor și pentru siguranța națională.
Blocaj total, cosmetizat prin declarații politice
Surse din domeniul construcțiilor de drumuri au explicat, pentru Jurnalul, că blocajul este total, în acest moment, în privința construcțiilor de drumuri. Au rămas doar trei firme mari care pot participa la licitațiile pentru studii de fezabilitate, dintre care una e deja aproape de faliment, pentru că efectiv nu pot fi respectate cerințele din caietele de sarcini și din legislație. De exemplu, după ce se fac foraje, legea obligă firma care face studiile de fezabilitate să readucă terenul la starea inițială. Fiind vorba inclusiv de defrișări, în anumite zone, din punct de vedere logic este absolut imposibil ca firma să ridice la loc niște copaci care trebuie să fie tăiați. Chiar dacă i-ar planta, ar trebui cel puțin prevăzute cheltuieli suplimentare în proiectul de construcții, ceea ce nu are bază legală. Dar sursele noastre spun că oricum nu verifică nimeni cum se fac aceste studii și ce rămâne în urmă, astfel încât vor face în continuare lucrările doar cei care-și asumă riscul de a realiza „din pix”, adică în fals, viitoarele studii de fezabilitate, pentru 10% din costurile lor reale. O altă problemă este plata la cinci ani după execuția lucrării. Fiind vorba despre sute de mii de euro, nicio firmă nu-și permite, realmente, să facă aceste cheltuieli, urmând să primească prima tranșă de 30% din valoarea contractului după finalizarea studiului de fezabilitate. Tocmai de aceea s-a ajuns la falimentarea firmelor și la refuzul lor de a mai participa la licitații.
Cineva îl informează greșit pe ministru
Cu toate acestea, la nivel declarativ, ca de obicei, totul este roz. Carismaticul ministru Sorin Grindeanu a anunțat, în luna martie, că Autostrada Sudului, care ar trebui să facă legătura între Craiova şi Lugoj, se va face în cel mai scurt timp, cu fonduri din PNRR, iar studiile de fezabilitate vor dura mai puțin de doi ani. Inginerii constructori spun că nu poate decide niciun ministru cât durează aceste studii și cine afirmă așa ceva habar nu are despre ce este vorba. Dar cum în MT nu există consilieri cu experiență în acest domeniu, ministrul poate crede și declara orice. Grindeanu a mai explicat cum acest drum întârziat zece ani va fi împărţit în patru loturi. Împărțirea a fost o variantă excelentă pentru refinanțarea unor lucrări întârziate, mai ales dacă au fost făcute cu bani europeni, doar că o astfel de lotizare anterioară licitațiilor pentru studiile de fezabilitate va duce la o situație care a mai fost întâlnită în blocajele din construcțiile de drumuri, pentru că e posibil ca un lot să se construiască, iar celelalte să stagneze. În plus, fiind constructori diferiți, tronsoanele vor avea termen de finalizare diferit, în funcție de data atribuirii fiecărui contract.
Lucrările vor fi blocate și la tribunal
Nici problema instanțelor încă nu s-a rezolvat, deși au existat foarte multe încercări, din 2015 până luna trecută. Fostul ministru al Transporturilor Ioan Rus și-a dat demisia la două zile după ce anunțase că bagă în procedură de urgență modificarea legislației în domeniul achizițiilor, astfel încât România să nu mai poată fi sabotată de participanții la licitații care au blocat lucrările de infrastructură în ultimii 20 de ani. E adevărat că pretextul pentru care Ioan Rus și-a dat demisia a fost o declarație nefericită despre românii din diaspora, dar coincidența cu data la care tot el anunțase modificarea legislativă e prea evidentă pentru a nu fi luată în considerare. Acum, Sorin Grindeanu prezintă situația viitoarelor drumuri ca fiind deja rezolvată. Are mari speranțe în legătură cu drumul de mare viteză Lugoj-Craiova, deși sursele noastre din domeniul construcțiilor spun că va fi imposibilă realizarea lui în următorii zece ani. „I-am rugat pe cei de la CNAIR să lotizeze acest tronson. (...) Și lotizarea va fi de tipul următor: nu mai vorbim de la Craiova la Lugoj, vorbim de la Filiași la Lugoj. De ce? Pentru că cei care au lansat această licitație se suprapuneau cu un proiect care deja este în faza de implementare și anume drumul expres Craiova – Târgu Jiu și e drum comun până la Filiași. Vorbim de 4 tronsoane: Filiași-Severin, Severin-Domaşnea, Domașnea-Caransebeș, Caransebeș-Lugoj. Durata pentru realizarea acestor studii de fezabilitate este de sub doi ani, undeva la 20 de luni, ceea ce înseamnă o scurtare evidentă a timpului şi va duce la implementare mai rapidă”, a declarat Sorin Grindeanu. Sursele noastre spun că ministrul a fost greșit informat în legătură cu tot ce a declarat, dar nu are cine să-i explice, din cadrul Ministerului Transporturilor.
Cine a distrus echipa de experți din MT
Până în 2017, la CNADNR a existat permanent o echipă de specialiști reali care lucrau la proiecte, astfel încât să se elimine cât mai mult din eventualele erori. Echipa a fost decimată de Cătălin Drulă, care în 2016 a ajuns un fel de șef peste toți inginerii constructori din acea echipă, fiind numit consilier în Ministerul Transporturilor, deși era doar un IT-ist cu un blog de infrastructură. Ulterior s-a desființat și echipa de experți, iar din CNADNR s-a desprins actuala structură care se ocupă de construcții, CNAIR, însă fără experți. Ulterior, Cătălin Drulă a ajuns ministru al Transporturilor, în guvernul Orban, tot pe bază de competență. Luna trecută, pe actualul ministru, Sorin Grindeanu, îl acuza fostul ministru al Transporturilor Cătălin Drulă că ar fi „antiinfrastructură” și că va pierde banii din PNRR. Din punctul de vedere al constructorilor, este evident că se vor pierde banii din PNRR, în actualele condiții, dar principalul vinovat nu e Grindeanu, ci sunt toți cei care au distrus Ministerul Transporturilor, din 2016 până astăzi. Drulă se referea mai ales la autostrada Lugoj-Deva, dar e valabil pentru toate celelalte. „Grindeanu a dat de gard cu autostrada A1 din PNRR. Incompetența acestei guvernări a nătângilor lovește zilnic în șansele României de dezvoltare. CNAIR a anulat licitația pentru Lotul 2 al autostrăzii Lugoj-Deva. Ceea ce înseamnă că Sorin Grindeanu aruncă la gunoi peste 187 de milioane de euro din PNRR. Șansele pentru finalizarea până în 2026 a celor 9 km lipsă din A1 (zona „tunelurilor urșilor” la Holdea) scad către zero. Reușisem, în 2021, cu mari eforturi să deblochez această licitație, dar indolența lui Sorin Grindeanu pune cruce acestui proiect. Întregul calendar din PNRR pentru Lugoj – Deva Lotul 2 este în aer. E vorba de un lot complicat, cu tuneluri în lungime de 2 km, durata contractuală 4 ani. Relicitarea proiectului va face aproape imposibilă respectarea termenului de 2026 pentru folosirea banilor din PNRR”, a scris Drulă pe pagina sa de Facebook. De fapt, termenul prevăzut e de trei ani și două luni, însă Drulă a omis să spună de ce s-a ajuns la această situație, după sabotajul activiștilor de mediu, care au descoperit urși inexistenți, pentru care a trebuit să se refacă proiectul, devenind mult mai scump. A omis să spună și cum au ajuns nisipuri în terasamente, iar partea deja construită din tronsonul Lugoj-Deva s-a surpat în mai multe locuri, încă din 2015, însă în actele de recepție apare totul executat conform caietelor de sarcini și nu a fost găsit niciun vinovat în acest caz.
Doi pași înainte și trei înapoi
Pe lângă deblocarea lucrărilor pentru drumul de mare viteză Filiași-Lugoj, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunţat, săptămâna trecută, că și ofertele pentru construirea celor patru tronsoane ale Autostrăzii Buzău-Focşani, Sector al A7 – Autostrada Moldovei, se depun până pe 5 mai a.c. În schimb, segmentul Ploiești-Buzău, tot parte din A7, intră într-un nou blocaj, cu încă o întârziere majoră, pentru că oferta trebuie reevaluată pentru lotul 3, câștigat de compania Selina. CNAIR a schimbat constructorul și pentru Lotul 1 al Autostrăzii Ploiești – Buzău, astfel încât nu va mai fi constructorul Bog Art, desemnat inițial câștigător al licitației, ci următorul clasat, firma Pizzarotti. După desemnarea inițială, CNAIR a constatat că Bog Art depusese documente incomplete, astfel încât firma a fost descalificată.
Pe 20 aprilie au fost publicate în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) licitațiile pentru elaborarea studiilor de fezabilitate aferente drumului de mare viteză Filiași – Lugoj, cu o valoare totală de peste 120 de milioane de lei, pentru patru tronsoane. Nu se știe însă ce firme vor mai dori să participe la licitații, după ce au fost falimentate de stat.