În anul 2022, capacitatea instalată de energie solară din România era de 1,8 GW, ceea ce reflectă o creștere modestă în ultimii ani, comparativ cu țări din regiune precum Ungaria (4,2 GW) și Polonia (12,2 GW). Dezvoltarea energiei solare în România a fost constrânsă de mai mulți factori, precum lipsa predictibilității legislației, întârzierile privind conectările la rețele și procesele birocratice. Aceste provocări au încetinit ritmul de expansiune, majoritatea capacității instalate fiind realizată între 2010 și 2016, pe fondul schemei de sprijin prin certificate verzi, subliniază raportul citat.
Recent, în contextul unor ținte europene mai ambițioase privind decarbonizarea, România a recunoscut importanța energiei eoliene și a făcut pași importanți pentru a sprijini dezvoltarea acesteia. Cea mai recentă variantă a Strategiei Energetice a României arată angajamentul privind extinderea capacității instalate în energie solară, vizând 8,2 GW până în 2030, 21,1 GW până în 2040 și 33,3 GW până în 2050. Printre inițiativele importante se numără schema Contractelor pentru diferență (CfD), dezvoltată cu scopul de a sprijini proiectele solare și eoliene onshore. Schema a fost publicată în anul 2024 și are o valoare de 3 miliarde de euro, finanțată din Fondul de Modernizare (FM) până în 2030. Aceasta vizează instalarea a 5 GW de capacități noi prin intermediul a două licitații: 1,5 GW în 2024 și 3,5 GW în 2025.
România va aloca circa 2 miliarde de euro pentru sprijinirea dezvoltării energiei solare, în perioada următoare, principalele surse de finanțare fiind FM, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Fondul pentru o Tranziție Justă (FTJ) și schemele finanțate de Agenția Fondului pentru Mediu (AFM). Această sumă este distribuită astfel: 430 de milioane de euro pentru dezvoltarea de centrale electrice fotovoltaice, 1,4 miliarde de euro pentru centrale electrice fotovoltaice pe acoperișuri și 104 milioane de euro pentru capacități de fabricare.
Prosumatorii, 2 GW până la sfârșitul anului
Capacitatea instalată a prosumatorilor din România a atins aproximativ 1,4 GW la sfârșitul anului 2022 și se estimează că va depăși 2 GW până la finalul anului 2024. Numărul prosumatorilor a crescut de la aproximativ 40.000 în 2022 la peste 110.000 până la sfârșitul anului 2023. Această creștere a fost determinată de efectele crizei energetice și de majorarea finanțării din surse publice destinate prosumatorilor. Documentul estimează un necesar de capacitate instalată de 1,23 GW în centrale electrice fotovoltaice pentru a acoperi consumul de energie electrică al gospodăriilor din Municipiul București, pentru un consum de 1,5 TWh în anul 2023. „Totuși, având în vedere natura intermitentă a producției de energie solară, integrarea unor soluții eficiente de stocare devine tot mai importantă. Astfel, estimăm că va fi necesară o capacitate de stocare de 2.911 MWh, echivalentă cu cea a bateriilor pentru 50.600 de vehicule electrice Tesla Model Y sau 116.500 Dacia Spring. În plus, pentru a optimiza consumul de energie electrică pe tot parcursul anului, tehnologiile alternative de stocare, precum stocarea sezonieră a hidrogenului regenerabil, ar trebui luate în considerare pe termen mediu și lung”, potrivit analizei.
România are 210 zile însorite pe an
Energia fotovoltaică are potențialul de a juca un rol mult mai important în mixul energetic național. România are 210 zile însorite pe an și un flux anual de energie solară între 1.000 kWh/m2/an și 1.300 kWh/m2/an, cu cele mai mari valori din sudul și sud-estul țării – aproximativ 1.387 kWh/m2/an (Global Solar Atlas). În plus, România este bine poziționată pentru a găzdui instalații fotovoltaice mari, o parte semnificativă putând fi instalată pe suprafața terenurilor degradate, improprii pentru agricultură, și ar putea fi reutilizată cu un mediu limitat impacturi. Potrivit mai multor studii publicate de Institutul de Geografie al Academiei Române, Universitatea din București, iradierea solară are loc în regiunile cu suprafețe mari de teren degradat, în fostele zone miniere, în jurul gropilor de gunoi din apropierea centrelor urbane etc.
Cum a arătat mixul energetic în această vară
De exemplu, în vara lui 2024, aproape o treime din producția de energie electrică dispecerabilă a României la prânz (intervalul orar 12:00-14:00) a fost generată de sistemele solare și fotovoltaice, producând 2.250 MW dintr-un total de 5.300 MW. Cu toate acestea, mixul energetic se schimbă seara, când producția solară scade la zero, intervine sistemul hidroenergetic pentru a produce 2.000 MW, urmat de energia nucleară și cea pe bază de hidrocarburi cu 1.300 MW fiecare și, în final, cărbunele furnizând 900-1.000 MW.
Bucureștiul, cel mai mare consumator de energie electrică
În 2023, Bucureștiul a cerut puțin peste 1,5 TWh de energie electrică pentru a satisface cererea. Pentru a produce 1,5 TWh de energie electrică per an, Bucureștiul ar trebui să instaleze panouri solare cu o capacitate totală de 1,23 GW, ceea ce înseamnă o suprafață de 6,13 km² care urmează să fie acoperită cu panouri fotovoltaice, adică 2,56% din suprafața municipiului. Acoperișurile apartamentelor din București ar putea găzdui până la 680 MW de capacitate solară, acoperind 55% din consumul casnic al orașului. Restul de 45% ar putea fi acoperit prin alte tipuri de instalații fotovoltaice. În plus, clădirile mari precum centrele comerciale și depozitele sunt ideale pentru utilizarea de panouri fotovoltaice.
Rețeaua de energie electrică a României nu este încă echipată pentru a face față la solicitările și provocările generate de energia solară.
Provocări și recomandări
În ciuda progreselor recente, rămân o serie de provocări în ceea ce privește creșterea capacității de energie solară în România. Cele mai importante dintre acestea sunt constrângerile legate de capacitatea rețelei și dezechilibrele cu care se confruntă prosumatorii, lipsa predictibilității calendarului de implementare a fondurilor UE și întârzierile în transpunerea legislației UE. Abordarea acestor provocări este esențială pentru accelerarea adoptării energiei solare. Pentru a valorifica pe deplin potențialul energiei solare și a asigura un sector energetic robust și sustenabil, analiza recomandă:
-
Alinierea țintelor privind sursele de energie regenerabilă (SER) la obiectivele climatice ale UE. Creșterea țintelor privind energia regenerabilă la nivel național în conformitate cu recomandările Comisiei Europene pentru a îndeplini obiectivele climatice ale UE.
-
Prioritizarea stocării energiei. Investiți în soluții de stocare a energiei alături de centralele solare – și eoliene – pentru a gestiona natura intermitentă a energiei solare și pentru a spori stabilitatea rețelei.
-
Asigurarea predictibilității legislației. Instituirea unui cadru legislativ stabil și predictibil pentru a atrage și a păstra investitorii prin reducerea incertitudinii și implicit a potențialelor costuri suplimentare suportate de aceștia.
-
Elaborarea și respectarea unui calendar clar și transparent pentru viitoarele cereri de finanțare pentru energia solară. Crearea și respectarea unui calendar multianual transparent pentru cererile de finanțare prin programele asociate PNRR și FM.
-
Atragerea investițiilor în lanțul valoric fotovoltaic. Încurajarea investițiilor pe parcursul întregul lanț valoric, de exemplu, producția de panouri, instalarea și întreținerea, inclusiv dezvoltarea de software pentru a facilita integrarea sistemelor, pentru a sprijini creșterea și inovarea la nivelul acestui sector.