Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România intră într-una dintre cele mai importante perioade pentru stabilitatea sa financiară, după ce Ministerul Finanțelor a anunțat o reducere semnificativă a deficitului bugetar în prima jumătate a anului 2026. Potrivit execuției bugetare publicate vineri, deficitul a coborât la 2% din Produsul Intern Brut, față de 3,64% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut.
Momentul publicării datelor este unul esențial. În următoarele zile, România va fi evaluată de cele trei mari agenții internaționale de rating – Fitch Ratings, Moody's și Standard & Poor's –, instituții care controlează aproape întreaga piață globală a evaluărilor de credit.
În prezent, România se află la limita inferioară a categoriei „investment grade”, ultimul nivel recomandat investițiilor. O eventuală retrogradare în categoria „junk” ar avea efecte directe asupra costurilor de finanțare ale statului, dar și asupra economiei, prin creșterea costului creditelor, presiuni asupra mediului de afaceri și, implicit, asupra populației.
Verdictul Fitch din 31 iulie poate influența costurile de finanțare ale României
Prima evaluare importantă este programată pentru 31 iulie, când Fitch Ratings va anunța decizia privind ratingul suveran al României. Ulterior va urma și analiza realizată de Moody's.
Pentru autorități, reducerea deficitului reprezintă unul dintre cele mai importante argumente în dialogul cu agențiile de rating, mai ales într-un context în care acestea au avertizat în repetate rânduri că instabilitatea politică și întârzierile în implementarea reformelor din PNRR pot afecta perspectivele fiscale ale României.
Veniturile statului au crescut cu peste 10%, susținute de taxe, TVA și fonduri europene
Execuția bugetară arată că veniturile totale ale statului au crescut cu 10,3% în primele șase luni ale anului.
Creșterea este explicată prin încasări mai mari din TVA, impozitul pe salarii și venit, taxele pe proprietate, dar și prin accelerarea absorbției fondurilor europene.
Analistul economic Adrian Negrescu explică faptul că una dintre cele mai importante contribuții la creșterea veniturilor a venit din impozitul pe dividende.
„Interesant este că impozitul pe salarii și venit a generat încasări mai mari cu 11,1%. Dinamica a fost susținută de un avans semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende, de 29,9%, bineînțeles pentru că antreprenorii au încercat să prindă ultimul tren și să plătească 10% la dividende”, a explicat analistul Adrian Negrescu.
În același timp, veniturile provenite din impozitul pe salarii au crescut cu 5,8%, în principal ca efect al eliminării facilităților fiscale acordate anterior angajaților din construcții, agricultură, industria alimentară și sectorul IT.
Contribuțiile de asigurări sociale au înregistrat, la rândul lor, un avans de 7,1%, peste ritmul de creștere al fondului de salarii din economie.
TVA și impozitul pe profit au adus încasări peste așteptări
Datele Ministerului Finanțelor arată că încasările din impozitul pe profit au crescut cu 10,1%, evoluție susținută de plățile efectuate de companii pentru definitivarea obligațiilor fiscale aferente anului 2025.
Cea mai spectaculoasă evoluție a fost însă înregistrată la TVA.
„Cel mai spectaculos avans a fost înregistrat, însă, la nivelul încasărilor nete din TVA, care au crescut cu 25,1%, bineînțeles ca urmare a majorării cotelor de TVA dar și a unei mai bune colectări a ANAF”, a declarat analistul Adrian Negrescu.
Și veniturile din accize au continuat să crească, fiind susținute în principal de consumul de carburanți, energie și gaze naturale.
Statul a redus cheltuielile, însă costurile cu dobânzile continuă să crească
Pe partea de cheltuieli, execuția bugetară indică o reducere importantă în raport cu dimensiunea economiei.
Cheltuielile totale ale statului au scăzut de la 19,85% la 18,66% din PIB, ceea ce reprezintă o diminuare de 1,19 puncte procentuale față de aceeași perioadă din 2025.
În termeni nominali, cheltuielile au rămas aproape constante, în condițiile unei inflații încă ridicate.
Analistul Adrian Negrescu subliniază că ajustarea s-a realizat în principal prin reducerea cheltuielilor curente ale statului.
„Poate cel mai relevant este că cheltuielile de personal au scăzut cu 3,3 miliarde de lei față de primele șase luni din 2025. Cheltuielile cu asistența socială au scăzut și ele cu 0,5% în special pentru că au dispărut o parte din compensările suportate de bugetul de stat pentru consumul de energie electrică și gaze naturale ale populației”, a explicat analistul Adrian Negrescu.
În schimb, costurile cu dobânzile au continuat să urce.
„Cheltuielile cu dobânzile au crescut și ele cu 4,14 miliarde de lei, la 1,4% din PIB — o creștere care reflectă costul tot mai ridicat al finanțării datoriei publice pe fondul percepției de risc a investitorilor internaționali”, a precizat analistul Adrian Negrescu.
Investițiile au crescut, iar fondurile europene au devenit principalul motor
Unul dintre cele mai importante aspecte evidențiate de execuția bugetară este creșterea investițiilor publice.
Într-un context caracterizat de măsuri de consolidare fiscală, investițiile au crescut cu 9,52 miliarde de lei, iar aproximativ 70% din finanțare provine din Planul Național de Redresare și Reziliență și din alte programe europene.
„Într-un tablou general dominat de austeritate, cheltuielile pentru investiții au crescut cu 9,52 miliarde de lei, iar 70% din bani vin din PNRR și alte fonduri europene. Altfel spus, guvernul a mutat mare parte din cheltuielile cu investițiile pe banii europeni. Nu că am fi avut alți bani din bugetul propriu pentru acest capitol”, a explicat analistul Adrian Negrescu.
Reducerea deficitului este un argument important, dar nu garantează păstrarea ratingului
Execuția bugetară din primul semestru transmite un semnal pozitiv către piețele financiare și către agențiile internaționale de rating, demonstrând că România a reușit să reducă semnificativ deficitul bugetar prin majorarea veniturilor și controlul cheltuielilor.
Cu toate acestea, rezultatul nu garantează automat menținerea ratingului de investiții.
„Pe ansamblu, execuția bugetară la 6 luni confirmă o tendință pozitivă de reducere a deficitului bugetar - unul dintre cele mai solide argumente în dialogul cu agențiile de rating. Rămâne de văzut dacă acest ritm de consolidare va fi suficient pentru a convinge Fitch să mențină ratingul actual al României, în evaluarea din 31 iulie, într-un context în care instabilitatea politică continuă să fie citată drept principalul factor de risc pentru traiectoria fiscală a țării.
Altfel spus, credibilitatea câștigată prin scăderea nesperată a deficitului bugetar se poate pierde rapid în absența consecvenței — motiv pentru care următoarele luni sunt considerate esențiale pentru menținerea calificativului de țară recomandată investițiilor”, a concluzionat analistul Adrian Negrescu.
Citește pe Antena3.ro
