România a avut anul trecut cea mai mare creştere dintre toate ţările din Uniunea Europeană însă în loc de felicitări a primit nenumărate avertismente de la instituţiile internaţionale. Economia românească este privită ca o ciudăţenie, ca un mutant care stă să crape umflat artificial din consum. Salariile s-au dublat, românii au cumpărat masiv, fabricile româneşti nu au putut ţine pasul cu consumul şi banii au ajuns în alte ţări prin intermedul importurilor.
Cu un avans de 7% în trimestrul al patrulea din 2017, comparativ cu perioada similară a anului 2016, România a înregistrat cea mai mare creştere economică, în ritm anual, din Uniunea Europeană în perioada octombrie - decembrie 2017, arată cea mai recentă estimare publicată de Eurostat. Creşterea este spectaculoasă, de aproape trei ori mai mare decât media UE, unde PIB-ul a crescut cu numai 2,5%. Este însă o creştere periculoasă, care se alimentează din consum şi nu din investiţii şi de aceea atrage după sine nenumărate dezechilibre, avertizează analiştii economici. Preţurile au crescut în ianuarie 2018 cu 0.8% faţă de decembrie 2017, ducând rata anuală a inflaţiei la 4.3%, arată datele INS, publicate ieri. Rata anuală a inflaţiei este prognozată să atingă 3,5% la sfârşitul acestui an şi 3,1% la finele anului viitor.
"Guvernul s-a înşelat crezând că producţia locală va merge pas la pas cu cererea", a subliniat analistul economic Cristian Păun. Acesta a explicat că în condiţiile în care românii au cumpărat în special bunuri importate, deficitul comercial a crescut cu o treime în 2017 până la aproape 13 miliarde euro.
Românii au beneficiat de o dublare a salariului minim între 2013 şi 2017, de la 700 până la 1.450 de lei, însă productivitatea nu a crescut la fel de mult, ceea ce a afectat competitivitatea companiilor, atenţionează analiştii economici citaţi de Agenţia France Presse.
Nori negri. Datoria externă totală a crescut anul trecut cu 1,044 miliarde euro, inflaţia cu 3,5%, iar deficitul comercial cu 13 miliarde euro
"Creşterea economică nu este întotdeauna sinonimă cu dezvoltarea. Economia românească a crescut prin îndatorare, fără a construi niciun nou kilometru de autostradă"
Cristian Păun, profesor universitar ASE
Românii au cel mai scăzut nivel de trai, după bulgari, în condiţiile în care necesităţile sunt enorme în termeni de echipamente de sănătate, educaţie şi transport. România are doar 550 de kilometri de autostrăzi şi o reţea feroviară degradată, trenurile circulând în medie cu o viteză de 44 de km/h, faţă de 78 km/h în 1990. "Niciun bani nu a fost cheltuit în 2017 pentru achiziţionarea de material rulant, în timp ce căile ferate nu au fost modernizate decât pe distanţe foarte scurte. Situaţia va fi şi mai dramatică în 2018 deoarece bugetele au fost din nou diminuate", afirmă Viorel Istrate, liderul sindicatului Federaţia Naţională Feroviară Mişcare Comercial, citat de AFP.