Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Culmea ipocriziei este atinsă, din nou, de Ministerul Muncii, sub mandatul ministrului demis și interimar Dragoș Pîslaru, autorul scandalosului proiect al legii salarizării. În ziua în care instituția a publicat, la rubrica „Comunicate de presă” acest proiect de lege, ministerul lui Pîslaru a scos la licitație un contract care are ca obiect organizarea unor evenimente pentru implementarea unui proiect cu tema „Dialogul Social transparent, deschis și participativ”. Se dorește organizarea a zece ateliere de lucru, a unui forum național și a zece ateliere de instruire, până în luna decembrie a acestui an, afacerea fiind cofinanțată din fonduri ale UE.
Însă afacerea este gândită pe termen lung, urmând să fie organizate astfel de evenimente și anul viitor, și în anul electoral 2028. La aceste evenimente, printre altele, se va asigura și masa pentru participanți, unde se vor servi inclusiv deserturi vegane. În acest timp, Curtea de Apel București a suspendat toate activitățile Ministerului Muncii cu privire la elaborarea, consultarea și redactarea legii salarizării personalului plătit din fonduri publice, iar toate cele cinci confederații sindicale au luat decizia să nu mai participe la nicio întâlnire cu reprezentanții Cabinetului Bolojan, cerând renunțarea la această lege, până când la Palatul Victoria nu se va instala un Guvern cu puteri depline.
La data de 17 iulie 2026, la ora 13:40, exact în ziua în care Ministerul Muncii publica, în secțiunea „Comunicate de presă” controversatul proiect al legii salarizării, instituția condusă interimar de către ministrul demis Dragoș Pîslaru mai punea la cale o operațiune. Este vorba despre publicarea în SEAP (Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice) a unui anunț conform căruia dorește să contracteze servicii de organizare de evenimente, „în vederea implementării proiectului «Dialog Social transparent, deschis și participativ»”.
Din anunțul de participare citat, aflăm că obiectul acestui contract îl constituie prestarea a trei servicii de organizare de evenimente. Primul se referă la organizarea a zece ateliere de lucru „pentru diseminarea informațiilor și promovarea bunelor practici ale Uniunii Europene și Organizației Internaționale a Muncii în anul 2026”. Al doilea obiectiv vizează desfășurarea unui forum național „dedicat dezbaterii studiului privind aplicarea legislației dialogului social”, în timp ce al treilea și ultimul obiectiv se referă la organizarea a zece ateliere „de instruire și schimb de bune practici pentru validarea și utilizarea procedurilor și ghidurilor”.
Pentru aceste evenimente, Ministerul lui Dragoș Pîslaru pune la bătaie un buget estimat inițial de 1.304.902,69 de lei fără TVA, respectiv de 1.578.932,3 lei cu TVA inclusă (315.786,5 euro), iar, în vederea atribuirii contractului, este organizată o licitație deschisă, având drept criteriu de atribuire „prețul cel mai scăzut”. Ofertele urmează să fie deschise la data de 20 august 2026.
Ateliere de lucru în cadrul cărora să se dezbată acte normative și politici publice
În caietul de sarcini care stă la baza acestei achiziții se precizează că proiectul este cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European Plus, prin Programul „Educație și Ocupare 2021 – 2027”. Conform sursei citate, proiectul își propune să creeze, să popularizeze și să actualizeze permanent „o bază de date națională și interactivă privind dialogul social în ansamblul său”.
Proiectul general despre care vorbește, în aceste documente, Ministerul Muncii are o durată de 56 de luni și un buget alocat în valoare totală de 39.913.982,64 de lei, din care suma de 30.496.076,62 de lei reprezintă valoarea cofinanțării Uniunii Europene (76,40%).
Autoritatea contractantă precizează că există trei obiective specifice ale proiectului, iar primul dintre ele intră în contradicție totală cu prevederile constituționale și legale referitoare la prerogativele pe care le are un guvern demis și interimar, în cadrul căruia funcționează ministere cu conduceri, de asemenea, demise și interimare.
Concret, primul obiectiv se referă la „facilitarea accesului la expertiză pentru partenerii sociali în vederea elaborării unor puncte de vedere coerente și eficiente pe marginea proiectelor de acte normative și politici publice supuse dezbaterii publice, inclusiv îmbunătățirea expertizei partenerilor sociali în ceea ce privește elaborarea sau analiza de politici publice”.
Aceste atribuții, mai ales în ceea ce privește dezbaterea unor proiecte de acte normative sau elaborarea de politici publice, sunt attribute exclusive ale unui guvern cu puteri depline.
Pachete integrate pentru „îmbunătățirea” dialogului social
Al doilea obiectiv al proiectului scos la „mezat” de Ministerul Muncii se referă la „furnizarea de pachete integrate pentru partenerii sociali și instituțiile publice sau alte autorități relevante (Inspectoratul Teritorial de Muncă, Senatul României, Camera Deputaților, prefecturi și ministere), în scopul modernizării și îmbunătățirii funcționării dialogului social, pentru piața muncii, prin facilitarea accesului și expertizei pentru membrii în structurile consultative tripartite de dialog social”.
De asemenea, al treilea obiectiv se referă la crearea și asigurarea transparenței unei baze de date naționale care să conțină informații privind rezultatele dialogului social (structurile partenerilor sociali, organizațiile sindicale și patronale reprezentative, densitatea sindicală și gradul de asociere al patronatelor, contractele colective de muncă încheiate la diferite niveluri, acordurile bipartite și informații privind clauzele negociate prin acestea, durata aplicării, extinderea lor prin efectul Legii nr. 367/2022, gradul de acoperire al lucrătorilor de negocieri colective, conflictele colective de muncă, concedieri sau greve).
Se mai arată că de aceste trei obiective vor beneficia 800 de persoane și 20 de entități.
Proiect cu întindere până în anul 2028
Mai departe, documentația de atribuire conține mențiuni potrivit cărora, la nivelul proiectului, sunt preconizate a se desfășura 88 de evenimente, cu un buget alocat de 5.789.703 lei fără TVA, împărțite în trei loturi. Iar primul lot este și cel pentru care, la 17 iulie 2026, Ministerul Muncii, condus interimar de către ministrul demis Dragoș Pîslaru, a și anunțat demararea acestei licitații deschise.
Astfel, primul lot se referă la organizarea de evenimente în cursul anului 2026, pentru care a fost alocat, așa cum am arătat mai sus, un buget estimat de 1.304,902,69 de lei fără TVA.
Al doilea lot, aferent evenimentelor ce urmează să fie organizate în cursul anului 2027, a primit o alocare bugetară în cuantum de 3.075.630,29 lei fără TVA. Iar al treilea lot, care se referă la evenimentele pe care Ministerul Muncii preconizează că le va organiza în cursul anului 2028, are un buget alocat estimat la 1.409.170,02 lei fără TVA.
Pentru acest an, urmează să fie organizate cele trei tipuri de evenimente menționate în cuprinsul anunțului de participare publicat în SEAP. Concret, se arată că, în perioada septembrie – decembrie 2026, sunt preconizate zece ateliere de lucru, de câte două zile fiecare, cu participarea a 500 de persoane, la Alba Iulia, Slatina, Drobeta-Turnu Severin, Deva, Constanța, Craiova, Timișoara, Iași și Galați. Iar, prin organizarea evenimentului, se înțelege închirierea și dotarea sălilor de conferință, la care se adaugă servicii de masă (prânz), pentru 50 de participanți pentru fiecare astfel de atelier, asigurate în regim de autoservire (tip bufet), care vor cuprinde bufet cald și rece cu produse din carne (pui, vită și pește), garnituri diverse, salate, brânzeturi, produse de panificație, produse de cofetărie (cel puțin două sortimente, din care unul vegan), fructe, la care se adaugă apă minerală și apă plată. De asemenea, se mai mai oferă și cina, în aceleași condiții. Tot în program mai intră și pauza de cafea, unde se vor servi cafea cu sau fără cofeină.
În documentația de atribuire, se precizează că la fiecare astfel de atelier de lucru vor participa câte 50 de persoane, distribuite inegal, în funcție de reprezentarea națională.
Atelierele de instruire, în alte zece județe
În perioada octombrie - noiembrie 2026, la București, urmează să fie organizat Forumul național la care se face referire în anunțul de participare publicat de Ministerul Muncii în SEAP. Evenimentul va dura două zile și va avea 100 de participanți.
Forumul va avea ca obiectiv „realizarea unui studiu cu tema «Analiza aplicării legislației privind dialogul social și efectele asupra asocierii și negocierilor colective».
Apoi, cele zece ateliere de instruire vor fi organizate în perioada septembrie – decembrie 2026, cu o participare preconizată de 35 de persoane. Ele vor fi organizate la Brașov, Sibiu, Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe, Pitești, Târgoviște, Ploiești, Alexandria, Giurgiu și Călărași.
De această dată, evenimentele vor avea loc pe parcursul a cinci zile, iar condițiile de organizare sunt aceleași ca și în cazul celorlalte două obiective ale contractului.
Ministrul demis și interimar, deranjat de hotărârea instanței. Pe care nu se sfiește să o încalce
Amintim că 17 iulie 2026, data la care a fost scos la licitație acest contract, este aceeași cu cea în care Ministerul Muncii a publicat pe pagina de internet proprie la secțiunea „Comunicate de presă” proiectul legii salarizării. Toate acțiunile derulate de Ministerul Muncii cu privire la acest proiect sunt considerate ilegale și neconstituționale și au fost suspendate, prin ordonanță președințială, de către judecătorii Curții de Apel București.
Concret, Ministerul Muncii, sub mandatul interimar al ministrului demis Dragoș Pîslaru, ca parte a unui guvern demis prin moțiune de cenzură, a redactat, negociat, organizat consultări și a pus în dezbatere publică, prin intermediul unui comunicat de presă, controversatul proiect de lege al salarizării personalului plătit din fonduri publice. Curtea de Apel București a admis, săptămâna aceasta, cererea sindicatelor din sănătate și a suspendat toate procedurile demarate în legătură cu această lege de către Ministerul Muncii. Aici intră inclusiv așa-zisele consultări cu sindicatele, motivul fiind evident: un Guvern demis de Parlament nu are voie, constituțional și legal, să inițieze proiecte de lege, iar, prin „a iniția”, se înțelege orice activitate instituțională întreprinsă în procesul de redactare, consultare și comunicare. Hotărârea Curții de Apel București este executorie, deși nu este definitivă. Dar Dragoș Pîslaru susține că asta nu îl împiedică să meargă mai departe cu acțiunile pentru care instanța l-a obligat să se oprească. Iar această atitudine este tradusă de către cunoscuți juriști ca faptă penală, mai exact o nerespectare a hotărârilor judecătorești.
Scrisoare deschisă. Toate confederațiile sindicale cer retragerea controversatei legi
Cele cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național solicită, printr-o scrisoare deschisă comună, retragerea imediată a proiectului legii salarizării în sectorul public și oprirea oricărui demers parlamentar privind adoptarea acestuia. Sindicaliștii anunță că nu vor mai participa la consultări pe actualul proiect și cer reluarea întregului proces după învestirea unui nou Guvern cu puteri depline.
Astfel, Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA”, CNSLR-Frăția, Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR), Confederația Națională Sindicală „Meridian” și Blocul Național Sindical (BNS) solicită tuturor partidelor parlamentare să oprească procedurile privind actualul proiect al Legii salarizării. „Anunțăm că nu vom mai participa la nicio consultare privind actualul proiect de lege vehiculat în spațiul public, apreciind că acesta nu mai poate constitui baza unei reforme credibile și acceptate de toate părțile implicate”, se arată în această scrisoare deschisă.
Confederațiile sindicale atrag atenția că proiectul trebuie retras, iar elaborarea unei noi Legi a salarizării să înceapă după formarea unui nou Guvern. Se mai arată că, în cel mult șase luni, ar putea fi elaborată o lege „echilibrată, sustenabilă și predictibilă, bazată pe dialog social, transparență și echitate și care să nu conducă la diminuarea veniturilor niciunei categorii de angajați din sectorul public”, considerând actualul proiect, inițiat informal de Dragoș Pîslaru, ca fiind prost conceput și care generează proteste și tensiuni sociale și nu beneficiază nici de consens social, nici de acceptarea celor afectați direct.
Pîslaru, deranjat hotărârile justiției și de refuzul sindicaliștilor
Organizațiile sindicale avertizează că modificările punctuale aduse proiectului nu rezolvă problemele, ci creează noi dezechilibre care ar putea genera numeroase procese în instanță. Mai mult, în scrisoarea deschisă, se mai arată că discursul public promovat în ultimele săptămâni, potrivit căruia România ar intra într-o criză dacă nu ar încasa aproximativ 770 de milioane de euro aferente jalonului privind Legea salarizării, reprezintă o gravă dezinformare a opiniei publice.
„Economiile realizate în primele șase luni ale anului la nivelul cheltuielilor bugetului general consolidat, inclusiv la nivelul cheltuielilor de personal, depășesc semnificativ nivelul încasărilor din PNRR pentru îndeplinirea jalonului de adoptare a legii salarizării în sectorul public”, susțin confederațiile semnatare.
Dragoș Pîslaru, care s-a arătat deranjat de hotărârea instanței de judecată de a suspenda toate activitățile Executivului demis în legătură cu această lege, și-a exprimat, ieri, indignarea și cu privire la aceste anunțuri făcute de organizațiile sindicale, pe care le acuză că încalcă principiile dialogului social.
„Este fără precedent. Constat că principiile dialogului social au fost încălcate în acest mod. Sindicatele nu au cum să refuze, prin natura misiunii lor de reprezentare, invitația la dialog. Sunt consternat de acest tip de atitudine, care nu face decât să întrețină o tensiune. Nu cred că ar fi fost o problemă să vină și să-mi spună, pentru a nu știu câta oară, că nu sunt de acord cu aceste lucruri”, susține ministrul demis și interimar al Muncii.
Citește pe Antena3.ro
