„Discipol eretic al lui Titu Maiorescu, licențiat cu o lucrare despre filosofia lui Herbert Spencer, Mihail Dragomirescu intervine nuanțat în polemica Maiorescu-Gherea cu (între altele) studiul despre Critica științifică și Eminescu, unde disociază, din perspectiva psihologică, între eul biografic și cel creator. Ca director al revistei Convorbiri critice, Dragomirescu îi susține, la începuturile lor editoriale, pe Minulescu, nuvelistul Rebreanu și (o vreme) pe E. Lovinescu, de care se desparte relativ repede”, evidenția criticul și istoricul literar Paul Cernat.
16 pagini de analiză pentru Somnoroase păsărele
Mai departe, pe firul aprecierilor profesorului Cernat: „Critic universitar învățat, cu bună pregătire filosofică, estetică, lingvistică și psihologică, dar estetician dogmatic, disprețuit de moderniști și caricaturizat de avangardiști, Mihalache a fost acoperit de ridicolul esteticii normative în a sa teorie a capodoperei, prin analiza de 16 pagini a Somnoroaselor păsărele. Lipsa de gust pentru modernitate, blocarea într-un autonomism estetic rigid, de gust exclusiv neoclasic, i-au adus multe ponoase. Caricaturizarea este însă relativ nedreaptă, pentru că ignoră partea plină a paharului”.
Studii-reper
Mai exact? „A fost primul nostru teoretician al literaturii, cu recunoaștere internațională reală. Ampla lucrare despre Știința literaturii, cartea despre Teoria poeziei sau studiile despre estetica integrală (dar nu numai ele) sunt titluri-reper, ca și eseurile despre sămănătorism, poporanism, criticism. A condus catedra de literatură a Literelor bucureștene, unde a ținut și un seminar special, frecventat de numeroși critici în devenire; printre scriitorii invitați s-a numărat, în anii ’30, și Bacovia”.
Constructor al canonului didactic interbelic
În completare: „A fost, de asemenea, unul dintre principalii constructori ai canonului didactic interbelic, a cărui școală s-a prelungit până prin anii ’80 (Grigore Băjenaru a fost unul dintre studenții săi). Prima teza de doctorat despre avangarda noastră, Anarhismul poetic (1931), aparține unui elev de-ai lui. A scris și literatură - din păcate de foarte slabă calitate: romanul Copilul cu trei degete de aur, fabule ș.a. Personalitatea lui merită recuperată ca reper istoric autohton al criticii universitare și al teoriei literaturii”.
Sistem estetic propriu
Mihail Dragomirescu s-a încăpățânat să-și edifice propriul sistem estetic, fin explicat de criticul literar și eminescolog Dan Mănucă: „La începutul secolului al XX-lea, junimismul trece printr-o epocă de accentuată criză, manifestată prin apariția unor numeroase neînţelegeri de principiu, al căror punct culminant îl constituie formarea unei noi şcoli critice, condusă de Mihail Dragomirescu. Fost elev al lui T. Maiorescu, fost colaborator şi membru în comitetul redacţional al Convorbirilor literare, M. Dragomirescu se desparte de vechii junimişti, întemeind, de la 1 ianuarie 1907, o noua revistă - Convorbiri (devenită, ulterior, Convorbiri critice). Sciziunea este cauzată de motive reale, care țin mai puțin de satisfacerea unor ambiții mărunte şi mai mult de necesitatea impunerii unor anume principii estetice”.
Altoit pe ideile lui Maiorescu
Detaliat: „Ea a pus în evidenţă dezorientarea vechilor junimişti în faţa unor idealuri estetice străine modului lor de gândire, cărora, în cele din urmă, le-au cedat. Maiorescu însuşi pecetluieşte definitiv acest proces, prin promulgarea unor formule critice cu un vădit aspect concesiv (…) Singurul critic care va agita mai departe, cu frenezie sporită, steagul purismului estetic s-a arătat a fi Mihail Dragomirescu. El a preluat o serie de idei maioresciene, pe care le-a dezvoltat şi le-a încorporat opiniilor proprii, creând un sistem estetic original, uşor de ironizat, dar greu de distrus cu argumentele de care dispuneau ceilalţi critici români ai epocii”.
156 de ani se vor împlini în 25 noiembrie 2024 de la nașterea profesorului Mihail Dragomirescu.
„Mihail Dragomirescu a fost primul nostru teoretician al literaturii, cu recunoaștere internațională reală”, Paul Cernat, istoric literar
„Ampla lucrare despre Știința literaturii, cartea despre Teoria poeziei sau studiile despre estetica integrală (dar nu numai ele) sunt titluri-reper, ca și eseurile despre sămănătorism, poporanism, criticism”, Paul Cernat