Jurnalul.ro Special Interviuri În România, peste 400 copii sunt diagnosticați anual cu cancer

În România, peste 400 copii sunt diagnosticați anual cu cancer

de Adrian Stoica    |   

Cancerul reprezintă a doua cauză de mortalitate după bolile cardiovasculare, potrivit rapoartelor Uniunii Europene, iar în ultimii 30 de ani numărul persoanelor afectate de această maladie a crescut alarmant.

Boala poate lovi la orice vârstă și, din păcate, în România, în centrele de oncologie pediatrică, câteva sute de copii sunt diagnosticați cu cancer în fiecare an. Cele mai frecvente cazuri sunt leucemiile și limfoamele. Un diagnostic care cade ca un trăsnet și care schimbă din temelie viața pacientului și a familiei. Timpul capătă o altă dimensiune, iar fiecare secundă pare o zi în lupta pentru supraviețuire. Despre mijloacele pe care le au medicii la îndemână în această luptă contracronometru pentru viață am stat de vorbă cu prof. univ. dr. Anca Coliță, managerul general al Institutului Clinic Fundeni din București.
 

Ce înseamnă Programul național de transplant medular?

 

În primul rând înseamnă o șansă reală la viață pentru pacienții cu afecțiuni hematologice grave și pentru care tratamentele convenționale încetează să mai fie un suport medical și o soluție pentru vindecare. Acest program funcționează în România încă din anul 2001, când s-au realizat primele proceduri de transplant medular, iar anul acesta în Institutul Clinic Fundeni s-a depășit granița de 2.000 de procedure realizate la pacienții copii și adulți, și pot spune că astăzi sunt disponibile toate procedurile de transplant în institutul  nostru - transplant autolog, allogeneic, haploidentic, la care în ultimul an s-au adăugat și terapiile celulare cu limfocite autologe modificate genetic, terapia CART. 

 

Câți copii sunt diagnosticați cu cancer în România și câți ajung la Institutul Clinic Fundeni?

 

În România sunt diagnosticați anual aproximativ 410 copii cu afecțiuni maligne, 80 dintre aceștia fiind tratați aici, la Institutul Clinic Fundeni. Domeniul de expertiză al Clinicii de pediatrie este reprezentat de afecțiunile hematologice maligne și non-maligne, leucemii acute, limfoame, anemii aplastice și, evident, toate procedurile de transplant medular recomandate pentru acești pacienți.

 

Care este capacitatea de tratare în secțiile de pediatrie de la Institutul Clinic Fundeni. Aveți în vedere creșterea numărului de paturi în aceste secții?

 

Capacitatea de tratament a pacienților pediatrici în Institutul Clinic Fundeni este de 90 de paturi pentru onco-hematologie, 26 de paturi pentru nefrologie pediatrică și 6 paturi pentru gastroenterologie pediatrică. Nu cred că este necesară extinderea numărului de paturi de spitalizare continuă. Cred că este foarte important ca noi să încercăm să transferăm cât mai mult din activitatea noastră în spitalizare de zi și în servicii de ambulator, astfel încât să ne aliniem tendințelor europene, iar în spital să avem doar pacienții care necesită tehnici de îngrijire avansată.



 

Statisticile arată că rata de supraviețuire a copiilor cu cancer este mai mică în România decât în țările vestice. Care sunt explicațiile?

 

În primul rând datele care sunt raportate și actualizate pe ultimii 10 ani de Registrul Național al Cancerului la Copil arată două categorii de rezultate. Rezultatele în cancerele hematologice, leucemii și limfoame, care sunt asemănătoare celor raportate de centrele din străinătate. Rezultatele raportate în tumorile solide sunt într-adevăr sub rezultatele observate în statisticile din Europa și lucrul acesta cred că are mai multe explicații. În primul rând resursa umană în onco-hematologia pediatrică din România este mult redusă în comparație cu cea din centrele vest-europene. 

Al doilea element important este, cred, accesul redus la un „tumorboard” complex care să discute punctual toate cazurile de tumori solide la copil, necesitate care sperăm că va fi remediată odată cu implementarea Planului național de combatere a cancerului, aprobat de Parlamentul României. Un al treilea element este accesul mai redus al pacienților din țara noastră la studii clinice care să permită utilizarea celor mai noi medicamente.

 

Anul trecut, în iunie, ați început administrarea, în premieră pentru țara noastră, a unui tratament revoluționar pentru bolnavii cu cancere hematologice: terapia cu celule CART. Ce înseamnă acest tratament?

 

În anul 2022, pe 26 aprilie, au fost realizate în Institutul Clinic Fundeni primele administrări de celule CART, terapie considerată inovatoare, care are din ce în ce mai multe aplicații pe plan mondial. În România sunt disponibile terapiile CART pentru două indicații. Este vorba despre leucemia acută limfoblastică cu celulă B la copii și adulți tineri și anumite tipuri de limfoame la adulți. Locul și rolul acestor terapii în managementul complex al pacienților este un subiect larg dezbătut de către comunitatea științifică internațională. Rezultatele acestui tip de tratament depind de starea afecțiunii hematologice, de tipul de tratamente efectuate anterior și de posibilitatea consolidării răspunsului prin transplant allogeneic. Pe de altă parte este necesară creșterea numărului de secții în care să poată fi administrate celulele CART pentru că se extinde foarte mult lista de indicații pentru acest tip de terapie. 

 

Din luna octombrie a anului trecut, Institutul Clinic Fundeni realizează testări genetice avansate pentru copiii și adulții cu leucemie din România. Ce înseamnă acest lucru și cât de mult îi ajută pe acești bolnavi cronici?

 

Introducerea testelor genetice este deosebit de importantă pentru că permite cea mai corectă stadializare a pacientului cu leucemie acută și ajută la stabilirea unui protocol terapeutic adaptat riscului genetic, deci cu șansa cea mai mare de răspuns favorabil. Cred că va fi necesară implementarea testelor genetice la toți bolnavii cu cancer și identificarea soluțiilor financiare care să permită accesul la aceste teste. 

 

Vorbiți-ne și despre Registrul donatorilor. Ce trebuie să știe cei aflați în suferință despre acest registru?

 

Se împlinesc 10 ani de la înființarea Registrului donatorilor de celule stem hematopoietice, eveniment care a marcat decisiv activitatea de transplant din România deoarece a permis introducerea procedurilor de transplant de la donator compatibil neînrudit și a oferit astfel o șansă multor pacienți fără donator în familie. Este foarte important să intensificăm acțiunile de informare a populației referitoare la importanța actului donării, act medical relativ simplu și fără riscuri majore, dar atât de important pentru cei aflați în suferință. Subliniez faptul că șansa cea mai mare a unui pacient român de a i se identifica un donator compatibil este din rândul populației din România.

„Registrul român al donatorilor este interconectat cu registrul internațional și acest lucru ne conferă posibilitatea de a accesa o bază cu peste 20 de milioane de donatori potențiali. Totuși, șansa cea mai mare de a identifica un donator compatibil vine tot din rândul populației din care provine pacientul pentru că în acest bazin populațional există cele mai multe asemănări în ceea ce privește profilul genetic al donatorului și al receptorului”.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

 

La sfârșitul anului 2019 ați fost numită manager al Institutului Clinic Fundeni. La trei ani de la preluarea acestei funcții, dacă este să vă faceți un bilanț al activității dvs., care ar fi cele mai mari realizări?

 

Da, la sfârșitul anului 2019 am fost numită manager general al Institutului Clinic Fundeni și am parcurs o perioadă dificilă, după cum știm cu toții. La începutul anului 2020 a venit pandemia COVID, perioadă foarte dificilă, și cred că cea mai importantă realizare a fost închegarea unei echipe care a luptat și muncit pentru spital, pentru adaptarea rapidă la provocările pandemiei: pentru a organiza activitatea medicală în acea perioadă dificilă de început și apoi pentru a plica și a câștiga cât mai multe proiecte finanțate cu fonduri europene, care ne-au permis acoperirea multora dintre necesitățile pe care le avea spitalul. 

Aceste proiecte s-au concretizat prin înființarea unei structuri de spitalizare de zi, structură extrem de importantă pentru practica actuală a medicinii în care pacientul nu trebuie să mai fie atât de mult legat de internarea în spital, ci trebuie să-și efectueze investigațiile medicale de care are nevoie în spitalizare de zi sau chiar în ambulatoriu. 

De asemenea, am câștigat un proiect pe fonduri europene prin care se va extinde ambulatoriul spitalului nostru și sunt convinsă că acest lucru poate fi trecut la realizările echipei Institutului Clinic Fundeni. Foarte importantă a fost finalizarea unor proceduri care ne-au permis achiziția de echipamente tehnice de înaltă performanță cu care au fost dotate Clinicile de chirurgie și de urologie, Laboratorul de imagistică al Institutului Clinic Fundeni și, nu în ultimul rând,  laboratoarele Clinicii de hematologie și transplant medular. 

 

Există proiecte restante și care ar fi cauzele posibilelor întârzieri?

 

Există dificultăți în derularea proiectelor europene și aș identifica două aspecte. Primul aspect este cel raportat la situația internațională secundară pandemiei COVID și efectelor războiului din Ucraina care au determinat variații foarte mari ale prețurilor de achiziții (exemplu - containerele) și necesitatea prelungirii acestor proceduri. 

Un al doilea aspect însă, poate chiar mai important decât primul, este dificultatea de a avea un număr suficient de persoane care să lucreze în echipele administrative ale acestor proiecte, fapt determinat în primul rând de diferențele mari de salarizare dintre personalul medical și cel administrativ care formează respectivele echipe, ceea ce face ca aceste poziții să fie puțin atractive

 

Cine este Anca Coliță

 

Prof. univ. dr. Anca Coliță este medic primar Oncologie și Hematologie pediatrică și profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. A urmat Facultatea de Medicină din cadrul Universității Ovidius din Constanța (1989-1995), cu stagii de pregătire la Spitalul Hadassah (Israel), Spitalul Universitar Regensburg (Germania), Spitalul de pediatrie „Giannina Gaslini” (Italia). Este medic primar pediatrie, medic primar onco-hematologie și supraspecializare transplant medular. A obţinut titlul de Doctor în Ştiinţe Medicale în iunie 2004 cu  teza „Tipul celular ca factor prognostic în leucemiile acute la copil”, conducător ştiințific prof. dr. Constantin Arion. A făcut parte din echipa condusă de prof. dr. Constantin Arion, care a realizat primele transplanturi de celule stem hematopoietice la copii în Bucureşti în anul 2001.

 

Subiecte în articol: copii cancer
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri