Jurnalul.ro Ştiri Social Copiii cu copii, un fenomen care ia amploare în România

Copiii cu copii, un fenomen care ia amploare în România

de Monica Cosac    |   

România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul fetelor care au devenit mame înainte de a împlini vârsta de 15 ani. Aproape 750 de adolescente sub 15 ani au adus pe lume copii, în 2019, față de 727, în 2018, iar fenomenul a luat amploare în  timpul pandemiei. Neonatologii au observat că, pe acest trend crescător, în ciuda cutumelor sociale, ponderea fetelor din comunitatea romă care devin mame la vârste fragede a scăzut. Nici în ceea ce privește numărul mamelor cu vârste între 15 și 19 ani nu stăm mai bine, situându-ne pe locul doi în UE, după Bulgaria.  

 

România dă aproape un sfert (23%) din mamele minore ale Uniunii Europene, potrivit EUROSTAT. 

„Cele mai recente date comunicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că dintre cele 199.720 de nașteri din 2019, 749 provin de la mame cu vârsta sub 15 ani și 17.933 de la mame cu vârsta între 15-19 ani. Dintre cele 749 de mame cu vârsta sub 15 ani, 720 se aflau la prima naștere, iar 29 la a doua naștere. Pe segmentul 15 – 19 ani, dintre cele 17.933, 13.291 se aflau la prima naștere, în vreme ce 3.851 se aflau la a doua naștere, 710 la a treia naștere, 70 la a patra naștere și 11 la cel de-al cincilea copil”, au transmis, ieri, reprezentanții organizației Salvați Copiii.

Conform INS, în anul 2018, au devenit mame 727 de adolescente sub 15 ani şi 18.753 între 15-19 ani.

Situația este cu atât mai critică, cu cât mai puțin de două procente dintre mamele adolescente spun că au interacționat cu serviciile publice de asistență socială. „Distanța mare față de cabinetele medicale și lipsa resurselor pentru a plăti transportul, precum și lipsa de informații cu privire la ce servicii medicale ar trebui accesate în timpul sarcinii împiedică multe adolescente însărcinate din zonele rurale defavorizate să meargă la medic și de multe ori acestea așteaptă până când situația se înrăutățește sau recurg la automedicație în timpul sarcinii”, spune Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvați Copiii România, care subliniază că aceste mame trebuie susținute suplimentar, astfel încât nici ele, nici nou-născuții să nu fie puși în situații de risc.

 

A scăzut ponderea romilor 

Neonatologii atrag atenția că această creștere a numărului copiilor cu copii nu este cauzată de adolescentele care provin din comunitatea romilor și care, potrivit cutumelor şi normelor tradiţionale, se căsătoresc foarte devreme, ci de cele care provin din familiile dezorganizate. 


 

Anul trecut, în timpul pandemiei, în județul Timișoara, de exemplu, numărul de nașteri la mamele adolescente a crescut cu 20%.   

„În pandemie lucrurile s-au accentuat. Am stat foarte mult în izolare, fără socializare, mulți și-au pierdut locurile de muncă, policlinicile de stat au fost închise, avortul la cerere a fost limitat, n-aveau bani să se ducă la un cabinet privat și să facă întrerupere de sarcină și, ca atare, și rata de mortalitate infantilă a fost mai mare în rândul copiilor proveniți din aceste sarcini”, spune prof. dr. Gabriela Olariu, șefa Secției Neonatologie Spitalul de Obstetrică-Ginecologie din Timişoara.

 

„Printre factorii de risc care duc la această situație sunt: consumul de produse toxice, fumatul, drogurile, alcoolul la vârste fragede, familiile dezorganizate, situațiile în care părinții sunt plecați din țară și copiii rămân în grija nimănui sau a cuiva căruia nu-i pasă, societatea în care trăim și în care modelele sunt cu totul altceva decât ar trebui să fie, internetul și media le pun la dispoziție modele neadevărate de viață, influențele culturale, sociale nefavorabile ale mediului în care trăiesc. Toate lucrurile acestea contează”, a explicat conf. dr. Livia Ognean, neonatolog la Spitalul Judeţean Sibiu. 

 

Efectele lipsei educației pentru sănătate

Există o strânsă corelație între educația pentru sănătate și numărul scăzut de sarcini la o vârstă mică, potrivit specialiștilor care au analizat datele la nivel european, iar această lacună în sistemul de educație autohton își arată roadele: practic, aproape 40% dintre mamele-copii ale UE sunt din România.

Grecia, spre exemplu, în 11 ani după introducerea educației pentru sănătate în școli a reușit să înjumătățească numărul de sarcini la copii.   

 

Medicii cer autorităților locale să se implice

Inclusiv educația în familie lipsește în țara noastră, în special în mediile defavorizate. Dacă toți factorii de decizie, inclusiv medicul de familie, care are un rol foarte important în comunitățile rurale, s-ar implica în educația familiei și educația copiilor, situația ar fi alta, spun medicii specialiști. 

„Aceste fetițe sunt condamnate din momentul în care rămân însărcinate. Și cred că prin implicarea autorităților locale, implicarea asistentului social și comunitar - care ar trebui să fie zilnică, nu din când în când -, existența unei moașe, lucrurile ar sta altfel”, spune prof. dr. Maria Stamatin, șefa Secției Neonatologie a Spitalului de Obstetrică-Ginecologie „Cuza Vodă” din Iaşi.

 

„La capitolul mame cu vârste sub 15 ani, ocupăm primul loc în Europa. Am analizat și datele de la nivel european, iar datele Eurostat arată că, în UE, numărul total de mame este de 1.794, dintre care 750 – adică aproape 40% - sunt din România. Urmează Bulgaria (252), Franța (187) și Grecia (105). Sunt și țări fără mame minore, cum sunt Olanda, Danemarca, Finlanda – țări în care educația pentru sănătate, inclusiv sănătatea sexualității, este obligatorie de la 3 ani”

Gabriela Alexandrescu, Salvați Copiii România 

 

„În ultima vreme, proporția mamelor rome adolescente a scăzut și nu pentru că acestea nu mai rămân gravide de tinere, ci pentru că au început să îngroașe rândurile și celelalte fete, nu numai fetele rome”,

subliniază conf. dr. Livia Ognean, neonatolog.

 

10% din nașterile din România provin de la mame adolescente. 

 

Sărăcia, lipsa de educație, lipsa de educație privind sănătatea reproducerii, traiul în comunități sau medii defavorizate se regăsesc printre factorii care favorizează acest fenomen. 

TABEL

Județele cu cele mai multe mame adolescente: 

• Mureș - 931

• Dolj - 838

• Brașov - 830

• Iași - 733

• Bacău – 722

 

Județele cu cele mai puține mame adolescente:

• Brăila - 248

• Mehedinți - 234

• Caraș-Severin - 209

• Gorj - 190

• Tulcea - 187

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri