Timpul petrecut de copii pe tabletă sau smartphone este cuprins între 1 şi 3 ore, într-o zi din cursul săptămânii, în timp ce în weekend intervalul petrecut de cei mici pe aceste device-uri este cuprins între 3 şi 5 ore, arată un studiu IRES, publicat ieri, de Ziua Internaţională a Copilului. Procente similare se regăsesc şi în cazul utilizării internetului.
Mai mult de jumătate dintre părinții intervievaţi (55%) spun că durata pe care copiii lor o petrec în faţa televizorului într-o zi din timpul săptămânii se situează în intervalul 1-3 ore, însă în weekend procentul celor care spun că durata este între 3 şi 5 ore creşte la 12%.
Cu toate acestea, 7 din 10 părinţi susţin că în familie există reguli sau măsuri de protecţie a copiilor pentru a preveni excesele privind consumul de programe de televiziune neadaptate vârstei lor, un procent similar (68%) dintre părinţi spun că aceste reguli există şi în cazul internetului.
12 ore de teme şi meditaţii
În timp ce unii copii stau foarte multe ore la tv sau pe internet, alţii alocă studiului mai bine de 10 ore zilnic. Potrivit cercetării, circa 4 din 10 părinţi care au copii cu vârste între 6 şi 17 ani spun că aceştia alocă între 7 şi 9 ore pentru activităţile şcolare (incluzând aici orele petrecute la şcoală, meditaţiile şi temele pentru acasă), iar 11% dintre părinţi spun că timpul petrecut de copiilor lor în acest mod ajunge până la 12 ore.
Ambii părinţi iau deciziile în egală măsură, mai ales atunci când este vorba despre viitorul copiilor (79%) şi educaţia formală (76%), însă în privinţa alimentaţiei celor mici, mama este cea care deţine decizia în mare măsură.
Subiectul aplicării unor corecţii copiilor, când aceştia au un comportament necorespunzător, este controversat: 48% dintre cei intervievaţi au o părere bună şi foarte bună despre acest aspect, în timp ce acelaşi procent au o părere proastă şi foarte proastă. Totodată, 4 din 10 părinţi recunosc că în familia lor există obiceiul de a fi aplicate corecţii copiilor. În cazul acestora, mama este indicată de cei mai mulţi ca fiind cea care aplică aceste corecţii (87%).
Cercetarea mai relevă, totodată, faptul că principalele surse de informare cu privire la creşterea copilului sunt: experienţa anterioară (62%), educatorii sau profesorii (56%), medicii sau asistentele (55%), părinţii (52%), dar şi cărţile de specialitate (49%). Internetul este o sursă de informare pentru 39% dintre participanţii la studiu, televiziunea pentru 26%, ziarele sau revistele pentru 22%, iar radioul pentru 14%. Cursurile de parenting sunt indicate de 12% dintre respondenţi.
Studiul a fost realizat, între 23 și 30 mai 2017, pe un eşantion de 769 de persoane cu vârsta peste 18 ani care au în îngrijire cel puţin un copil, în calitate de părinţi (90%), bunici (8%) sau altă calitate (2%).
În privinţa recompensării acţiunilor pozitive ale copilului, părinţii invocă cel mai frecvent recompensele fizice - mângâierile sau îmbrăţişările (94%) sau verbale - laudele şi mulţumirile (91%), dar şi cadourile (52%).