În acest context, Confederația Europeană a Sindicatelor (CES) solicită noii Comisii Europene să-și alinieze acțiunile la prioritățile cetățenilor. CES i-a scris recent președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a-și prezenta propunerile legislative și cele legate de investiții, care vor trebui să asigure un acord echitabil pentru angajați. În 2023, aproape 95 de milioane de cetățeni europeni erau expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, adică mai bine de 2 din 10 europeni, iar România este pe primul loc în acest clasament negativ, arată statisticile UE.
„Aceste rezultate ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru noua Comisie Europeană, ale cărei acțiuni nu au reflectat până acum prioritățile clare ale cetățenilor. Europa se confruntă cu o situație de urgență privind locurile de muncă de calitate și justiția socială și aici își doresc oamenii care lucrează să se concentreze Comisia Europeană.
(…) Dar, cel mai important, trebuie să se angajeze la o legislație concretă pentru locuri de muncă de calitate și standarde de trai mai ridicate, mai degrabă decât promisiuni vagi. Cea mai bună modalitate de a ridica nivelul de trai este creșterea numărului de lucrători acoperiți de acordurile de negociere colectivă, iar UE poate face acest lucru asigurându-se că societățile care primesc contracte publice trebuie să respecte drepturile lucrătorilor și ale sindicatelor”.
Esther Lynch, secretarul general al CES
Românii, tot mai săraci
Chiar și cu măsurile de reglementare a prețurilor la energie și alimente, coșul de consum pentru un trai minim decent în România era la sfârșitul anului 2023 cu aproape 40% mai scump decât în urmă cu trei ani. Creșterea este enormă pentru o perioadă atât de scurtă și arată clar dificultățile din ce în ce mai mari cu care s-au confruntat cei mai mulți oameni și cu care se confruntă și în prezent, arăta un studiu realizat de fundația Friedrich-Ebert-Stiftung (FES). De asemenea, valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie de doi adulţi şi doi copii era de 9.978 de lei pe lună în septembrie 2023, în creştere cu 15,2% faţă de septembrie 2022, arătau datele publicate de Fundaţia Friedrich Ebert România (FER) şi Syndex România. De asemenea, pentru o familie de doi adulţi şi un copil, valoarea coşului minim era de 8.205 lei pe lună, pentru o familie de doi adulţi fără copii, de 6.162 de lei pe lună, iar pentru o persoană adultă singură - de 3.807 lei pe lună. Aceste valori au fost calculate în baza indicilor de preţuri comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică.
Legea nr. 174/2020 aplicată doar dacă Guvernul vrea. Și nu vrea
Statul român încalcă de peste patru ani o lege care ar fi asigurat angajaților salarii mai mari. Este vorba despre legea care corelează stabilirea salariului minim cu valoarea coșului zilnic. Legea nr. 174/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 217/2000 privind aprobarea coşului minim de consum lunar care a intrat în vigoare pe 17 august 2020. Astfel, din 2021, salariul minim trebuia să se calculeze, în principal, în baza coşului minim de consum pentru un trai decent. Legea prevede corelarea salariului minim cu coşul minim pentru un trai decent, iar valoarea sa va fi calculată anual, potrivit legii, de Institutul Naţional de Statistică. Această corelare nu presupunea însă și obligativitate respectării ei de către Guvern, se mai preciza în lege, ceea ce însemna că aplicarea acestei prevederi era opțională pentru Executiv. Odată cu adoptarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), salariul minim brut pe țară garantat în plată se va stabili în baza unui mecanism obiectiv bazat pe o formulă clară, în consultare cu partenerii sociali, conform Jalonului 329. Această formulă clară este învăluită în ceață, așa că principiul „mai lași tu, mai dau eu”, a guvernat în continuare negocierile Guvern - sindicate pentru stabilirea salariului minim brut pe economie.
2.363 de lei net pe lună este salariul minim pe economie începând cu 1 iulie 2024. Suma este cu mult mai mică față de coșul zilnic pentru o persoană calculat în octombrie 2023, când a fost de 3.807 lei, dar pe parcursul ultimului an valoarea lui a crescut.
Apar salariile minime europene
Guvernul a aprobat, în iunie, Legea privind stabilirea salariilor minime europene, prin care se asigură transpunerea în legislaţia naţională a Directivei (UE) 2022/2041 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană. Între 25% şi 33% dintre salariaţii din România cu normă întreagă vor avea venituri mai mari, de la 1 ianuarie 2025, după implementarea directivei, potrivit unei analize a Blocului Naţional Sindical. De această majorare ar urma să beneficieze circa 1,8 milioane de angajați, iar creșterea ar fi de circa 650 de lei.
FAO: Preţurile mondiale la alimente, cele mai mari din ultimele 14 luni
Indicele global al preţurilor produselor alimentare a crescut luna trecută, ajungând la cel mai ridicat nivel din iulie 2023 până în prezent, a anunţat la sfârșitul săptămânii trecute Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), pe fondul majorării cotaţiilor la zahăr. În septembrie, acest indice s-a situat la o medie de 124,4 puncte, în creştere de la nivelul de 120,7 puncte înregistrat luna precedentă şi cu 2,1% mai mult decât valoarea înregistrată în perioada similară a anului trecut. Luna trecută, cotaţiile la zahăr au urcat cu 10,4%, comparativ cu august, pe fondul înrăutăţirii perspectivelor privind recolta din Brazilia şi al temerilor că decizia Indiei de a ridica restricţiile privind folosirea trestiei de zahăr la producerea etanolului ar putea afecta exporturile ţării, a informat FAO. Preţurile la cereale au urcat cu 3%, influenţate de preţurile mai ridicate de export la grâu şi porumb, în timp ce preţul orezului a scăzut cu 0,7%. În plus, preţurile mondiale ale uleiurilor vegetale au crescut cu 4,6%, pe fondul cotaţiilor ridicate la uleiul de palmier, de soia, de floarea soarelui şi rapiţă. La produsele lactate s-a înregistrat o creştere a preţurilor de 3,8%, iar la carne - de 0,4%.
Confederația Europeană a Sindicatelor este foarte îngrijorată de faptul că - pentru prima dată după anii șaptezeci - nu există un comisar european al cărui domeniu de responsabilitate se referă în mod specific la „Muncă și Afaceri Sociale” (sau la „Locuri de muncă și Drepturi Sociale”).
Ce au cerut sindicatele Comisiei Europene
• O directivă privind tranziția echitabilă în lumea muncii, prin anticiparea și gestionarea schimbării, bazată pe principiile implicării sindicale și negocierilor colective, și care să asigure dreptul tuturor la formare fără costuri pentru lucrător și în cadrul timpului de lucru;
• Reglementarea rolului intermediarilor de muncă și introducerea unui cadru juridic general al UE care să limiteze subcontractarea și să asigure răspunderea solidară prin lanțul de subcontractare;
• Abordarea riscurilor psihosociale, a hărțuirii online și a rușinii la locul de muncă printr-o directivă europeană;
• Asigurarea unei reglementări eficiente a IA cu principiul „omul în control” încorporat în legislația UE printr-o directivă privind IA la locul de muncă;
• Elaborarea unei directive privind munca la distanță și dreptul la deconectare;
• Întărirea democrației la locul de muncă, în primul rând, prin consolidarea negocierilor colective, introducerea unui cadru UE cuprinzător privind informarea, consultarea și participarea și protejarea pe deplin a sistemelor de negociere colectivă care funcționează bine;
• Garantarea că revizuirea Directivelor privind achizițiile publice asigură că banii publici sunt direcționați către organizații care respectă drepturile lucrătorilor și ale sindicatelor, care negociază cu sindicatele și ai căror lucrători sunt acoperiți de contracte colective.
Aceste propuneri sunt incluse în Manifestul CES pentru un acord echitabil pentru muncitori, un program care identifică prioritățile alese democratic ale muncitorilor și ale sindicatelor acestora.