Un nou studiu publicat în prestigioasa revistă Nature Communications arată că, din punct de vedere biologic, creierul uman își încheie cu adevărat perioada de „adolescență” abia în jurul vârstei de 32 de ani.
Descoperirea schimbă una dintre cele mai răspândite idei din neuroștiință și explică de ce modul în care învățăm, luăm decizii sau ne adaptăm la schimbări continuă să evolueze mult după ce devenim adulți din punct de vedere legal.
Cercetătorii au identificat cinci mari etape prin care trece creierul
Studiul, realizat de cercetători de la Universitatea Cambridge, a analizat peste 4.200 de scanări RMN ale creierului, de la bebeluși până la persoane de 90 de ani.
Concluzia este că dezvoltarea creierului nu este un proces continuu, ci are cinci mari etape, separate de patru momente-cheie, în jurul vârstelor de:
- 9 ani;
- 32 de ani;
- 66 de ani;
- 83 de ani.
În fiecare dintre aceste perioade, creierul își schimbă modul în care funcționează și își reorganizează conexiunile dintre neuroni.
1. Copilăria (0-9 ani): haosul care construiește inteligența
În primii ani de viață, creierul produce milioane de conexiuni între neuroni.
Apoi începe ceea ce neurologii numesc „tăierea” conexiunilor inutile. Practic, creierul păstrează doar circuitele pe care le folosește frecvent.
Este o perioadă de dezvoltare spectaculoasă, dar nu una foarte eficientă.
2. Adolescența... până la 32 de ani
Aici vine cea mai surprinzătoare concluzie.
Potrivit studiului, adolescența nu se termină la 18, nici la 25 de ani, ci în jurul vârstei de 32 de ani.
În această perioadă, creierul are cea mai mare capacitate de adaptare și poate crea rapid conexiuni noi între neuroni.
De aceea este momentul ideal pentru:
- învățarea unor limbi străine;
- schimbarea carierei;
- dezvoltarea unor abilități noi;
- adaptarea la situații dificile.
Tot în această etapă apar cel mai frecvent și multe tulburări psihice, deoarece creierul trece prin transformări majore.
3. Maturitatea (32-66 de ani): stabilitate maximă
După 32 de ani, creierul devine mai puțin flexibil, însă câștigă în stabilitate.
Nu mai învățăm la fel de repede ca în adolescență, însă compensăm prin experiență, capacitate de analiză și ceea ce psihologii numesc „inteligență cristalizată” – acumularea de cunoștințe și experiențe de viață.
Cu alte cuvinte, poate că nu mai memorăm la fel de ușor, dar luăm decizii mai bune.
4. Îmbătrânirea timpurie (66-83 de ani)
După 66 de ani, rețeaua neuronală începe să funcționeze diferit.
Unele regiuni ale creierului colaborează mai intens între ele, însă eficiența generală începe să scadă.
Este și perioada în care cresc riscurile pentru:
- demență;
- boli cardiovasculare;
- afecțiuni neurodegenerative.
5. După 83 de ani
Ultima etapă seamănă cu cea precedentă, însă schimbările apar într-un ritm mai accelerat. Capacitatea creierului de a se reorganiza continuă să existe, dar este mult mai redusă decât în deceniile anterioare.
Un creier mai eficient nu înseamnă neapărat un om mai inteligent
Unul dintre cele mai interesante aspecte ale studiului este că adolescenții au un creier mai „rapid" în formarea conexiunilor decât adulții.
Asta nu înseamnă însă că iau decizii mai bune.
Specialiștii explică faptul că eficiența conexiunilor neuronale este doar o parte a inteligenței.
Experiența de viață, judecata și capacitatea de a înțelege situații complexe continuă să se dezvolte și după 30, 40 sau chiar 50 de ani.
Ce înseamnă această descoperire pentru medicină?
Neurologii și neurochirurgii spun că rezultatele studiului ar putea schimba modul în care sunt tratate afecțiunile creierului.
Capacitatea de recuperare după o operație cerebrală este foarte diferită la un copil de 8 ani, la un adult de 35 sau la un pacient de 75 de ani.
În viitor, tratamentele și intervențiile chirurgicale ar putea fi adaptate mult mai precis în funcție de etapa biologică în care se află creierul fiecărui pacient.
Așadar, când devenim cu adevărat adulți?
Din punct de vedere legal, răspunsul este simplu: la 18 ani.
Din punct de vedere neurologic însă, lucrurile sunt mult mai complicate.
Potrivit cercetătorilor de la Cambridge, creierul continuă să se maturizeze până în jurul vârstei de 32 de ani, iar această perioadă extinsă de dezvoltare explică de ce oamenii continuă să-și schimbe personalitatea, prioritățile și modul de a gândi mult timp după ce intră în viața adultă.
Citește și: Neurobic- cum îți poți antrena mintea