Atacurile cu arme de foc s-au înmulțit în ultimele luni, iar autoritățile par a nu înțelege fenomenul. Ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, a declarat recent că măsurile care se vor lua presupun înăsprirea legislației pentru deținerea armelor, adică pentru cei care au pistoale în mod legal, deși peste 90% dintre fapte sunt comise cu cele neînregistrate, pentru care posesorii nu au autorizație. Nimeni nu vorbește încă despre posibile soluții pentru a înăspri pedepsele celor care-și procură arme ilegal și nici despre grupurile de infractori formate dincolo de granițe.
Polițiștii români colaborează de aproape 30 de ani cu autoritățile din mai multe țări europene, pentru destructurarea grupurilor de infractori din România, care s-au format în vestul Europei imediat după deschiderea granițelor, în 1990. Deși se cunosc activitățile infracționale ale multor români plecați la furat în străinătate, care s-au întors în țară și își continuă “business-ul”, în 27 de ani nu s-a luat nicio măsură legislativă pentru a putea fi verificați periodic cei care au deja condamnări în alte țări și foarte mulți bani din surse necunoscute. Dintr-o astfel de grupare, de mici dimensiuni, se pare că făceau parte atât victima atacului armat de la Brăila, cât și atacatorii. Din primele date ale anchetei reiese că cei trei erau prieteni din copilărie, fuseseră plecați în străinătate și erau cunoscuți cu antecedente penale dincolo de granițe, respectiv condamnări pentru furturi în Elveția, Italia, Spania și Franța.
Împușcat cu armă letală
Cristian Brot, în vârstă de 28 de ani, a fost împuşcat vineri, în orașul Brăila, în plină stradă. Făptașii au folosit armă letală, nu pistol cu bile de cauciuc, la fața locului fiind găsite tuburi de cartușe de pistol Glock, de 9 mm. Victima, care a murit în urma atacului, și făptașii, Florin Pintea, zis Pekenia, și Mădălin, complicele său, erau prieteni de foarte mulți ani, dar în ultimul timp se certaseră de mai multe ori. Cei doi făptași au încarcat să scape de polițiști, fugind din localitate, imediat după ce și-au împușcat prietenul, dar au fost prinși sâmbătă seara. Se ascundeau într-o casă nelocuită, din comuna Surdila Greci, la 65 de kilometri distanță de Brăila, dar pe raza aceluiași județ. Fugarii își abandonaseră mașina pe un câmp de lângă localitatea Dedulești, cu cinci kilometri înainte de intrarea în localitate, și astfel au ușurat munca anchetatorilor care erau pe urmele lor. „Cei doi fugari nu erau cunoscuți ca făcând parte dintr-o grupare interlopă, dar se pare că toți trei aveau antecedente penale, fiind cunoscuți cu infracțiuni de furt în mai multe state din vestul Europei. Oamenii de acest tip își păstrează în mașină arme, ca în momentul în care apăre un conflict să le poată folosi, chiar și pentru intimidare”, explică specialistul criminolog Dan Antonescu.
Legislație aberantă și ineficientă
Niciunul dintre ei nu era deținător legal de armă de foc, iar acest aspect face obiectul altei infracțiuni, care se va cumula pedepsei. Problema armelor de foc nu-și găsește rezolvarea, deși ar fi destul de simplu de soluționat, prin înăsprirea pedepselor pentru deținătorii ilegali, nu pentru cei care au permis de armă și pistoalele înregistrate legal. „Din statistici reiese foarte clar faptul că peste 90% dintre aceste infracțiuni sunt comise cu arme de foc deținute ilegal, iar dintre ceilalți, cei mai mulți folosesc arma pentru a se sinucide. Cei care dețin legal arme de foc nici măcar nu le-ar putea folosi cu scop de apărare, pentru că legea prevede că trebuie să păstreze aramamentul în anumie condiții care le fac improprii apărării. Dacă ții pistolul separat de muniție, în casete diferite, și cheile casetelor în altă parte, îți ia foarte mult timp să asamblezi arma. Dacă prin absurd ai reușit să ajungi la casete și să asamblezi, mai trebuie apoi să verifici arma atacatorului, să constați dacă apărarea ta nu este disproporționată”, mai spune specialistul. În aceste condiții, este foarte clar pentru toată lumea că legislația pentru deținerea armamentului este deja suficient de aspră, dar problema este în cu totul altă parte. Mare parte a armelor deținute ilegal se află sau sunt introduse în țară prin intermediul membrilor rețelelor infracționale, mai mari sau mai mici. Poliția Română cunoaște foarte bine problematica acestor grupuri de infractori români, organizate în țările din vestul Europei, în ultimii 27 de ani, și chiar s-a reușit destructurarea multora, cu sprijinul autorităților române. Unii se duc la furat, alții sunt organizați în rețele de trafic de diverse bunuri, dar femnomenul nu este recent. Hoții migrează din România, pentru că aici pedepsele sunt mult mai aspre și le convine mai mult să facă rețele în vestrul Europei.
Arme de foc are cine vrea în România. Spre vest sunt trecerile de frontieră doar cu buletinul, iar controalele în bagaje se fac prin sondaj, adică pot trece și 200 de mașini fără să fie controlate. Polițiștii de frontieră sau vameșii controlează doar dacă au o suspiciune sau o informație. Chiar dacă se găsesc arme, sancțiunea este foarte mică, iar de cele mai multre ori se invocă și necunoașterea legislației. Dan Antonescu
Rețele destructurate cu ajutorul polițiștilor români
Colaborarea între poliții este foarte importantă, dar hoții recidivează tocmai pentru că pedepsele sunt foarte mici în țările din vestul Europei. Uneori sunt doar de câteva luni de închisoare sau chiar fără închisoare, dacă se recuperează mare parte din prejudiciu. „Polițiile din țările vizate, în colaborare cu Poliția Română, au reușit să depisteze și să țină sub control, apoi să anihileze foarte multe rețele. În Germania, de exemplu, hoții români au învățat că nu există o centralizare eficientă a datelor, pentru că fiecare land are statisticile proprii. Mi-au spus polițiștii din Germania că de cele mai multe ori au obținut informațiile de la Poliția Română, pentru că nu puteau face conexiunile necesare între fapte și anumiți suspecți. Ei nu au un Parchet general și o structură centrală a Poliției, cum este IGPR”, explică fostul șef al Serviciului Omoruri din cadrul Poliției Capitalei, Dan Antonescu.
Este posibil ca atacul să fi fost un conflict spontan, nu o crimă cu premeditare. La locul incidentului au fost găsită și o teacă de sabie și un topor. Este clar, din primele date ale anchetei, că cei care au atacat erau pregătiți pentru un conflict.