Cristian Muntean, preşedintele ASSAI: Majorarea tarifelor RCA peste noapte nu va mai fi posibilă odată cu intrarea în vigoare a Legii RCA şi a normelor de aplicare

Intrarea în vigoare a noii Norme RCA va aduce, în sfârşit, linişte pe piaţa asigurărilor auto, după ce în ultimii doi ani scanda­lurile legate de majorarea agresivă a tarifelor de către companiile de asigurare s-au ţinut lanţ. Sub presiunea pieţei, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financi­ară (ASF), Mişu Negriţoiu, văzut ca principal vinovat pentru această situaţie deoarece a tolerat comportamen­tul abuziv al asigurătorilor, a fost demis, Parlamentul a modificat Legea RCA, iar noua conducere a Autorităţii de Supraveghere şi-a întors privirile şi către şoferii corecţi, reaşezând în matca firească sistemul bonus-ma­lus. Despre principalele modificări aduse de normele Legii RCA, care au intrat în vigoare la începutul lunii august, am stat de vorbă cu Cristian Muntean, preşedintele Asociaţiei Societăţilor de Service Independente (ASSAI).

Jurnalul Național: Conform recentelor norme la Legea RCA, adoptate de către ASF, cum estimaţi evoluţia tarifelor la asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto?

Cristian Muntean: ASF a identificat pârghiile legale pentru a stabiliza tarifele RCA, astfel încât acestea să nu mai poată înregistra salturile de preţ din ultimii ani, în care tariful acestui produs obligatoriu creştea exact ca Făt-Frumos: de şapte ori mai repede decât orice alţi indicatori relevanţi care determină preţul acestui produs. Din fericire, noua conducere a ASF şi-a dorit, cu adevărat, să schimbe parcursul greşit al instituţiei şi să se orien­teze spre protejarea consuma­torului: le-a reuşit!

Noul sistem bonus-malus face în sfârșit dreptate şoferilor disciplinaţi în trafic

Ce ne puteţi spune despre modificările aduse sistemului bonus- malus?

După modul în care a fost regândit acum sistemul, este clar că această normă este orientată spre recompensarea şofe­rului cu un comportament corect în trafic, prin creşterea bonusului de la 32% la 50% şi penalizarea şoferului care produce accidente, care va plăti un cost majorat al poliţei RCA cu 80% în loc de 32%. Este foarte bine ca aceste procente au fost modi­ficate, pentru că cele iniţiale, care au fost adoptate de către Guvernul Cioloșla presiunea transportatorilor (32% bonus şi 32% malus), erau prea mici ca să determine schimbarea comportamentului şoferului în trafic. Singurii avantajaţi de acel sistem erau cei care aveau o frecvenţă a daunelor ridicată, adică transportatorii.

Aceştia plăteau în plus maximum 32%, indiferent de numărul daunelor pe care le produceau, ceea ce era profund inco­rect şi conducea, î n t i m p , l a dezechilibrarea sistemului de asigurări.

Pe 21 august intră în vigoare factorul „N”

Ce înseamnă asiguratul cu risc ridicat şi cum va funcţiona factorul „N” ?

Asiguratul cu risc ridicat este, de fapt, şoferul-problemă, adică cel care produce multe daune într-un an şi care, din cauza comportamentului său în trafic, ajunge să primească oferte de preţ ridicate pentru o poliţă RCA. Acest şofer-problemă ajunge să primească un cost atât de ridicat (dar meritat) al RCA-ului, încât acest produs îi devine inaccesibil şi acel şofer nu mai are posibilitatea să mai conducă un autovehicul. Acel şofer-problemă devine neasigurabil. Cu toate acestea, acest şofer-problemă va beneficia de un sistem de subvenţionare din partea sistemului de asigurări, fiindu-i facilitat accesul la o poliţă RCA semnificativ mai redusă decât cele iniţiale transmise de către asigură­tori, cu condiţia ca acesta să se adreseze Biroului Asigurătorilor Auto din România (BAAR) şi să prezinte minimum trei oferte de preţ primite de către asigurători. BAAR îi va facilita accesul la o poliţă RCA la un cost semnificativ mai redus.

Factorul „N” este de fapt un procent care determină limita de încadrare a unui asigurat în categoria de „asigurat cu risc ridicat”. Acest factor „N” a fost determinat de către BAAR şi aprobat de către ASF şi este 1,36. Factorul „N” se înmulţeşte cu tariful de referinţă, la care se adaugă clasa de malus corespunza­toare şi rezultă o valoare X. Dacă preţul oferit acelui asigurat de către minimum trei asigurători depăşeşte valoarea lui X, atunci acel asigurat este considerat „asigurat cu risc ridicat”.

Ce se întâmplă atunci când deţii mai multe autovehicule cu clase de bonus diferite şi doreşti să îţi înmatriculezi un nou autovehicul. În ce clasă de bonus va fi încadrat acel autovehicul?

Nu o vei lua de la capat cu clasa B 0 la acel autovehicul nou-înmatriculat, ci vei beneficia de clasa de bonus cea mai favorabilă.

În ce fel va influenţa sistemul de decon­tare directă piaţa de asigurări?

Dacă acel cost suplimentar pe care păgubitul RCA îl va plăti pentru servi­ciul de decontare directă va fi unul ridicat pentru acest serviciu opţional, acest serviciu va fi ocolit de către şoferi şi, pe cale de consecinţă, nu va produce niciun efect. Dacă acest cost va fi unul rezonabil şi va fi accesibil spre achiziţionare de către şoferi, va avea un efect important în comportamentul şoferului şi va schimba, pentru prima dată în 27 de ani, criteriile de alegere a produsului RCA.

În momentul în care alegem şi serviciul auxiliar de decontare directă, devenim conștienţi că asigurătorul pe care noi îl alegem ne va despagubi atunci când avem o daună de care nu suntem vino­vaţi, urmând ca asigurătorul nostru să îşi recupereze banii de despăgubire de la asigurătorul vinovat. În condiţiile în care devenim conștienţi ca vom fi despăgubiţi de către propriul asigurător, vom schimba criteriile de selecţie a acestuia. Vom alege la fel ca şi în cazul asigurării CASCO, un asigurător cu o bună reputaţie şi încredere. De obicei, aceşti asigurători sunt şi cei mai scumpi. Prin schimbarea criteriilor de selecţie a asigurătorilor după principii sănătoase (reputaţie şi seriozitate) va apărea adevărata competiţie între asigu­rători şi va creşte, concomitent, şi gradul de responsabilitate a şoferului atunci când cumpără o poliţă RCA.

Când merită să îţi răscumperi dauna?

Răscumpararea daunei este utilă atunci când avem daune mici. Daune mai mici de 150 de euro dacă vorbim despre accidente produse de către autoturisme şi mai mici de 350 euro în cazul celor produse de către camioane.

Care sunt noutăţile aduse de către normă în cazul în care avem o daună?

Asigurătorul nu are dreptul nici măcar să îi sugereze păgubitului RCA unitatea service pe care să o aleagă. Asigurătorul este obligat să îi menţioneze în scris pe nota de constatare faptul că păgubitul RCA are dreptul să îşi aleagă singur unitatea reparatoare. Asigurătorii au exercitat timp de 27 de ani presiuni asupra păgubitului RCA, astfel încât acesta să îşi repare maşina acolo unde voia asigurătorul sub diverse forme de şantaj asupra păgubi­tului: „dacă merge la alt service, va trebui îşi achite singur reparaţia”, „dacă merge la acel service, este obligat să introducă maşina în cercetări ce pot dura 90 de zile”, „dacă merge la un service fără contract, plata va fi făcută cu întârziere” etc.

Recomand păgubitului RCA ca în situaţia în care inspectorul de daune încearcă să îl constrângă în alegerea unităţii reparatoare, să îi solicite în scris inspec­torului de daune temeiul legal care îi dă dreptul să procedeze în acel fel. Dacă inspectorul de daune va face greşeala să transmită în scris, acest abuz trebuie reclamat de urgenţă la ASF.

De când s-a schimbat noua conducere a ASF, reclamaţiile venite din partea consu­matorului nu mai sunt luate în băşcălie de către Consiliul ASF, acestea fiind tratate extrem de serios şi conduc la controale asupra firmelor de asigurări. În cele mai multe cazuri şi la scancţionarea acestora.

a. Termenul de constatare a daunei a scăzut de la 5 zile lucrătoare la 3 zile lucrătoare.

Este un beneficiu important pentru păgubit, căruia dauna i se va instrumenta mai repede de către asigurător.

b. În situaţia în care asigurătorul RCA nu se prezintă în locul indicat de către păgubitul RCA pentru constatarea daunei în termenul de trei zile lucrătoare, păgubitul RCA are dreptul să îşi închirieze o maşină din aceeaşi clasă sau clasă inferi­oară (decontată de către asigurător ) până în momentul în care asigurătorul îi efectu­ează constatarea daunei. Asigurătorii vor avea presiunea unor costuri suplimentare în situaţia în care nu îşi îndeplinesc obli­gaţiile, conform Normei RCA.

Recomandarea mea este ca şi în acest caz, păgubiţii RCA să reclame această situaţie la ASF. Dacă aceste abuzuri nu sunt aduse la cunoştinţa autorităţii, aceasta nu poate interveni pentru a determina o societate de asigurări să îşi schimbe comportamentul abuziv.

c. Păgubitul RCA îşi poate închiria maşină pe perioada reparaţiei, iar costurile sunt achitate de către asigurătorul RCA. Pentru perioada în care asigurătorul RCA efectuează cercetări sub suspiciunea de fraudă, păgubitul RCA îşi poate închiria maşină pe toata durata cercetărilor, aceste costuri fiind decontate de către asigură­torul RCA dacă suspiciunea de fraudă nu se confirmă. Suspiciunea de fraudă nu se confirmă în peste 90% din cazuri, fiind de fapt, un instrument de care unii asigurători uzează în mod abuziv pentru a despăgubi cu întârziere păgubitul RCA.

d. Cea mai revolutionară modificare în beneficiul păgubitului RCA o reprezintă modul de stabilire a soluţiilor tehnice. Acestea nu vor mai fi stabilite de către inspectorii de daună angajaţi ai firmelor de asigurări, ci vor fi stabilite de către unităţile reparatoare, în acord cu prevederile tehnice din manualul de reparaţie al producătorului şi cu acordul păgubitului RCA. Era şi firesc să apară această modificare, în condiţiile în care inspectorilor de daune nu le verifică nimeni cunoştinţele tehnice, iar răspunderea cu privire la reparaţia efectuată aparţine unităţii reparatoare şi nu inspectorului de daune.

Pentru păgubit, acest aspect se traduce în două moduri: timp redus de indisponi­bilizare a maşinii şi reparaţii conforme şi de calitate.

e. Dacă păgubitul RCA va avea proces-verbal eliberat de către Poliţie, poate să meargă direct în service pentru efectuarea reparaţiilor, fără a mai fi necesară programarea constatării daunei (care durează trei zile dacă asigurătorul respectă acest termen). Păgubitul RCA trebuie doar să sune la firma de asigurări, anunţă asigurătorul că a procedat la repararea maşinii înainte de constatarea daunei şi solicită să i se comunice tele­fonic numărul dosarului de daună. Din acel moment este treaba asigurătorului să îşi instrumenteze dauna.

Toate modificările privind instru­mentarea daunei au fost gândite de către ASF astfel încât să simplifice cât mai mult procedura de soluţionare şi acordare a despăgubirii pentru păgubitul RCA. Toate aceste prevederi conduc la reducerea timpului de indisponibilizare a maşinii cu aproximativ 40%, ceea ce reprezintă un avantaj important pentru păgubitul RCA.

Trei Norme, trei variante de despăgubiri

Să înțelegem că piaţa de asigurări va trebui să respecte toate aceste prevederi începând cu data de 1 august?

Pentru că poliţele RCA au valabili­tate un an de zile şi se aplică regulile din normele RCA valabile la data emiterii poliţei de asigurare, în funcţie de data emiterii poliței, vom avea trei situaţii:

a. Poliţele RCA emise până la data 19 septembrie 2016 vor fi despăgubite în baza Normei 23/2014;

b. Poliţele RCA emise în perioada 20 septembrie 2016 - 31 iulie 2017 vor fi despăgubite în baza Normei 39/2016;

c. Poliţele RCA emise începând cu data de 1 august 2017 vor fi despăgubite după regulile noi, prezentate mai sus.

Cum vi se par, per ansamblu, toate aceste modificări aduse de Norma RCA?

Este pentru prima dată în 27 de ani când normele emise de către autorităţile de supraveghere sunt orientate pentru protejarea consumatorului. Această normă a fost construită să protejeze şoferul cu un comportament corect în trafic şi să prote­jeze terţul păgubit atunci când acesta are o daună. Piaţa de asigurări devine pentru prima dată în ultimii 27 de ani credibilă şi stabilă prin intervenţia ASF.

Principalele măsuri pentru stabilizarea pieței

Jurnalul Național: Care sunt cele mai importante măsuri adoptate?

Cristian Muntean: Principalele măsurile adoptate de către ASF care conduc la stabilizarea tarifelor RCA:

a. ASF le-a solicitat firmelor de asigurări să prezinte planul lor de afaceri pentru următorii cinci ani, plan care cuprinde şi strategia RCA a acestora. Orice majorare de tarife pentru RCA trebuie cuprinsă în acel plan şi fundamentată temeinic de către asigurători.

Dacă aceştia obişnuiau, în ultimii ani, să majoreze tarifele peste noapte pentru anumite categorii de asiguraţi (tineri sau transportatori), acest lucru nu va mai fi posibil pentru că orice astfel de majorare de tarif trebuie fundamentată cu date statistice auditate care ar trebui prevăzute şi în planul de afaceri. Schimbarea şi aprobarea planului de afaceri de către board-ul de conducere, concomitent cu aprobarea şi de către acţionarii unei companii multinaţionale presupune un parcurs birocratic, atât de greoi şi îndelungat, încât elimină orice joacă de-a tarifele RCA ale firmelor de asigurări din România.

b. Asigurătorii vor trebui să notifice ASF cu privire la orice modificare de tarif a poliţei RCA cu minimum 60 de zile înainte. Acest termen dă timp rezonabil autorităţii să verifice nota de fundamentare care stă în spatele acestor modificări de tarife. Dacă ASF consideră că acestea nu sunt bine fundamentate, le poate retransmite asigură­torului în vederea refacerii lor. Modificările de tarif care nu sunt bine fundamentate de către asigurători şi sunt respinse de către ASF, nu vor intra în vigoare.

c. Asigurătorii nu mai pot folosi strategia de respingere a unei categorii de asigu­raţi (devenită consacrată în ultimii ani) prin ofertarea acestora la nişte preţuri uriaşe, tocmai pentru a îndepărta acea categorie de asiguraţi pe care asigurătorii o considerau neprofitabilă. De exemplu, transportatorii.

Problema este că în acelaşi fel au procedat toţi asigurătorii care şi-au dorit doar portofolii profitabile şi în acest fel a început escaladarea preţurilor pentru anumite categorii de asiguraţi. Aceasta situaţie nu va mai fi posibilă, orice modificare de tarif trebuie să fie fundamentată pentru orice categorie de asiguraţi, iar modificarea de tarif să fie proporţională cu daunele achitate de către asigurători pentru acea categorie de asiguraţi.

d. Limitarea cheltuielilor administrative este cea mai importantă pârghie de control al preţului.

Şoferii români au plătit, în mod nedrept, mulţi ani de zile cheltuieli administrative în mod artificial majorate de către asigurători, cheltuieli care reprezentau cea mai mare parte din preţul RCA. Cheltuielile administrative ale asigurătorilor depăşeau în cele mai multe cazuri valoarea daunelor achitate de către asigurători. De fapt, profitul firmelor de asigurări era ascuns în acele cheltuieli administrative, artificial umflate.

Exemplu de calcul pentru categoria de „asigurat cu risc ridicat”

Un asigurat este încadrat în clasa malus 8. Tariful de referinţă aferent clasei sale, la care se adaugă malus 8 ,este de 1.500 lei. Pentru că acel asigurat a avut multe daune, ajunge să primească minimum trei oferte de preț: 2.300 lei, 2.350 lei, 2.500 lei. Tariful de referinţă se înmulţeşte cu Factorul „N” (1.500 lei x 1,36), rezultând o valoare de 2.040 lei. Toate ofertele de preţ primite de către asigurat depăşesc însă valoarea de 2.040 lei. În aceste condiţii, acest asigurat se încadrează în categoria asiguratului cu risc ridicat şi este eligibil să se poată adresa la BAAR care are obligaţia să îl aloce la un asigurător, iar preţul poliţei RCA va fi de 2.040 lei. Practic, asigurătorii RCA au o marjă limitată de majorare a tarifelor, marjă care nu poate depăşi 36% din tariful de referinţă, la care se aplică clasa de malus corespunzătoare.