Criza economică, factura populismului: explicația dură a profesorului Cristian Păun despre recesiune și nota de plată a guvernărilor iresponsabile
Profesorul de economie Cristian Păun explică, într-o analiză tranșantă și metaforică, de ce recesiunea nu este doar inevitabilă, ci și necesară. Într-o postare amplu argumentată, acesta susține că actuala criză economică reprezintă corecția firească a unor ani de guvernare populistă, bazată pe deficite, datorii și redistribuționism haotic, indicând direct responsabilitatea politică.
Profesorul Cristian Păun susține că recesiunea este un mecanism corectiv natural al economiei, menit să elimine excesele acumulate în perioadele de guvernare populistă și nesustenabilă. Potrivit acestuia, actuala criză nu este un accident, ci o consecință directă a politicilor economice din ultimii ani.
„Criza economică sau recesiunea sunt fenomene corective importante și necesare. Elimină partea care a crescut excesiv ca urmare a redistribuționismului haotic prin taxare, deficite, inflație. Recesiunea te aduce cu picioarele pe pâmânt. Recesiunea te forțează să schimbi abordarea. Recesiunea te determină să ții cont de realitatea din jurul tău.”
În continuare, economistul face o radiografie dură a ultimelor guvernări, pe care le consideră profund nesustenabile:
„În anii anteriori, am avut guvernări populiste și puternic redistributive. Haosul a fost total. Nesustenabil. Pe deficit și datorie. Acum vine nota de plată. Vine corecția. Recesiunea de acum este inclusă în nota de plată a iresponsabilității lui Ciolacu. Lui trebuie să îi "mulțumim".”
Pentru a face mai ușor de înțeles mecanismul economic din spatele recesiunii, profesorul Păun apelează la o fabulă sugestivă despre iluzia prosperității obținute pe datorie.
„E ca în fabula următoare:
Georgel privea pe geam cu invidie la vecinul lui Ionică. Ionică era angajat de curând la primărie. O mătușă l-a ajutat. A pus o vorbă bună. Era pe cai mari. Salariu bun. Perspective grămadă. Optimismul, la maxim. Abia avea timp, între două Solitaire, să caute oferte. Nu era zi să nu vină acasă cu ceva nou. Un frigider, un TV, o mașină... Toate noi. Toate scumpe. Pe credit, pe datorie. Pe caiet. Nu cu banii jos. În cât mai multe rate.
De unde are atâția bani Ionică, se întreba cu invidie Georgel? Ce bogat e! Ce-i crește PIB-ul. De admirat. Ce bine ar fi să fie mai plin cartierul cu "Ionică" din ăștia. Am fi primiți la Clubul Bogaților la ce convergență am avea. Ar fi și mai mare PIB-ul "cartierului". Dar niciodată al lui Ionică. El plătea taxele către primărie imediat după Revelion. Pentru investiții, pentru dezvoltare. Ionică nu știa ceva extrem de important, de după perdea: Georgel avea totul nou în casă și avea casă pentru că niște creditori i-au dat toate astea. El nu avea, de fapt, mare lucru.”
Povestea continuă cu schimbarea politică și impactul direct asupra economiei reale, evidențiind efectele ajustărilor bugetare.
„Au venit alegerile. S-a schimbat primarul. Altă abordare. Diferită. Vine schimbarea. A venit un "Bolovan" la centru. Vrea reduceri de cheltuieli. Georgel a tras paiul scurt. A fost pus pe liber.
Ionică vedea acum de după perdea cum plecau din casa lui Georgel pe rând bunurile de valoare. Creditorii au memoria mai bună decât debitorii mereu. Ratele nu trebuie uitate, trebuie plătite. Ionică a și licitat pentru televizorul lui Georgel, pe treptele casei lui Ionică, direct cu creditorii. A obținut un preț bun. Cât toate taxele locale din ultimii 3 ani plătite la Primărie. Imediat după Revelion.”
În final, Cristian Păun ironizează reacțiile populiste care cer oprirea reformelor și revenirea la cheltuieli necontrolate:
„"Recesiune", strigă Georgel cu gândul la televizor, mașină... Jos "Bolovan"!
Ionică de după perdea se teme pentru televizorul lui cel nou... Îl ascultă pe "Bolovan" și nu mai poate de drag. Poate îi ia și casa lui Georgel... Doar dacă prețul este bun, desigur! Încă nu a dat-o în plată. Dar urmează...
Jos ”Bolovan”! Gata cu ”tăierile”! Să revină paranghelia și dezmățul!”
Analiza profesorului Cristian Păun oferă astfel o perspectivă dură, dar realistă asupra cauzelor recesiunii și asupra riscurilor majore ale politicilor economice bazate pe consum alimentat artificial prin datorii și deficite.