Proiectul de Ordin postat recent în transparență decizională vizează implementarea unei metodologii-cadru de evaluare a nevoilor comunității, care să vină în sprijinul autorităților locale pentru organizarea și gestionarea mai eficientă a serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice.
Noile reglementări prevăd utilizarea unor metode și instrumente specifice de către serviciile publice de asistență socială pentru a estima statistic nevoile de sprijin ale vârstnicilor la nivel de unități administrativ-teritoriale (UAT), cât și pentru identificarea nominală a bătrânilor care ar putea avea nevoie de ajutorul statului pentru activitățile cotidiene și care nu se află în evidența serviciilor sociale sau nu sunt înscrise în registrul național unic al beneficiarilor de servicii sociale.
Estimările statistice, actualizate anual
O primă metodă, estimarea nevoii potențiale de sprijin pe baza unor studii, nu include liste nominale, ci se concentrează pe procente din populația de referință. „Un astfel de rezultat este util doar pentru fundamentarea unui plan de dezvoltare a serviciilor sociale pentru persoane vârstnice, fiind necesară repetarea anuală a măsurătorilor pentru a putea actualiza datele statistice”, se arată în document, cu precizarea că se vor putea folosi datele publicate de Institutul Național de Statistică și de EUROSTAT colectate prin Ancheta asupra veniturilor și condițiilor de viață (EU-SILC) sau prin Sondajul European de interviu asupra sănătății (EHIS).
Ancheta EU-SILC este principalul instrument statistic de colectare a datelor pentru asigurarea informaţiilor necesare măsurării sărăciei şi excluziunii sociale, la nivel naţional şi european, și oferă o imagine globală a limitărilor funcționale, în timp ce Sondajul european de interviu asupra sănătății (EHIS) conține date privind starea de sănătate, utilizarea asistenței medicale, determinanții sănătății și variabilele de mediu socio-economic.
Fișe de identificare a vârstnicilor la risc
Totodată, serviciile publice de asistență socială vor trebui să completeze și fișele de identificare a persoanelor vârstnice la risc, după un model prevăzut în metodologia-cadru.
„Fișa de identificare persoana vârstnică la risc reprezintă un instrument de identificare a vulnerabilităților la nivel individual și comunitar și de identificare a priorităților de intervenție în situații de urgență, pentru categoria persoane vârstnice și are doar rolul de a evidenția existența unor factori de risc, care pot fi infirmate sau confirmate în următorul pas al analizei nevoilor, cel de evaluare a nevoilor”, conform proiectului de act normativ.
Indicatorii de risc care arată potențiale nevoi de sprijin sunt clasați pe mai multe criterii:
-
Rețeaua de sprijin vizează identificarea bătrânilor care nu sunt ajutați de familie sau de alte persoane:
- vârstnic care trăiește singur și nu are rude în proximitate - în localitate sau în alte localități învecinate, și nici prieteni, vecini, alte persoane cu care să interacționeze regulat și care să îl sprijine;
- vârstnic care trăiește în context familial, dar este la risc de abuz sau neglijare.
2. Starea de sănătate este un indicator pentru identificarea bătrânilor cu afecțiuni ce necesită îngrijire specializată sau care se află în imposibilitatea de a-și asigura nevoile socio-medicale, din cauza bolii ori a stării fizice sau psihice. Faptul că nu este luat în evidența unui medic de familie sau dacă are probleme grave de sănătate legate de vedere, auz, mobilitate (mers, urcat scări etc), probleme grave legate de memorie, cogniție sau de comunicare, prezintă risc de suicid, comportament autodistructiv (inclusiv consum abuziv de alcool și/sau substanțe interzise) reprezintă un risc pentru alte persoane sau are probleme de sănătate mintală nediagnosticate sau netratate - sunt indicatori pentru ca bătrânul respectiv să fie clasificat a fi la risc.
3. Autonomia este criteriul pentru identificarea celor care nu au capacitatea de a se gospodări și de a îndeplini cerințele firești ale vieții de zi cu zi:
- necesită sprijin pentru activitățile de bază cotidiene - hrănire şi hidratare, transfer şi mobilizare – urcare/coborâre din pat/scaun, deplasare în interior, îmbrăcare şi dezbrăcare, folosirea toaletei, asigurarea igienei corporale, comunicare;
- nu primește ajutor, deși ar avea nevoie pentru îndeplinirea activităților instrumentale ale vieții cotidiene precum: prepararea hranei, efectuarea de cumpărături, activităţi de menaj şi spălătorie, administrarea medicamentelor sau gestionarea bunurilor.
4. Condițiile de locuit - persoana vârstnică nu are locuință și nici posibilitatea de a-și asigura condițiile de locuit pe baza resurselor proprii.
Spre exemplu, dacă stă într-o locuință improvizată, în spații care nu sunt destinate acestui scop (magazii, case de apă, elemente de canalizare, construcții în stare avansată de degradare, grote, cocioabe etc.), dacă locuiește în condiții improprii/nesigure (scurgeri prin acoperiș, ferestre/dușumele putrede sau deteriorate) sau nu are acces la utilități (în special la sursă de apă și electricitate), bătrânul va fi considerat persoană cu nevoi potențiale de sprijin.
5. Situația economică reprezintă criteriul de identificare a bătrânilor care nu au venituri sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea satisfacerii nevoilor curente ale vieții (inclusiv a îngrijirii necesare):
Spre exemplu: venitul persoanei vârstnice pe membru de familie este maximum 400 lei sau este la risc de sărăcie extremă (cu regularitate, nu a putut încălzi locuința sau nu a putut asigura hrana zilnică).
De asemenea, sunt luați în evidența serviciilor de asistență social cei cu venituri reduse care s-ar încadra pentru beneficii sociale pentru combaterea sărăciei – venit minim de incluziune, ajutor încălzirea locuinței, ajutor de urgență, cantină socială etc.-, dar nu le primește.
Conform noilor reglementări, este suficient ca un singur indicator din Fișa de identificare persoana vârstnică la risc să fie completat cu „Da” pentru ca persoana respectivă să fie clasificată a fi la risc sau cu nevoi potențiale de sprijin.
„Spre exemplu, pentru o persoană beneficiară de venit minim de incluziune, SPAS va completa „Da” la riscurile legate de situația economică, respective persoană fiind considerată persoană vârstnică la risc, indiferent de răspunsurile la ceilalți indicatori”, explică reprezentanții Ministerului Muncii.
„La nivel național, este de așteptat ca cel puțin 7,4% din populația cu vârste de 65-74 de ani să raporteze limitări funcționale severe/totale de lungă durată (6 luni sau mai mult), din cauza problemelor de sănătate”, precizează reprezentanții Ministerului Muncii, în noua metodologie.