Bugetul a fost adoptat cu 77 de voturi pentru și 50 împotrivă în parlamentul cu 151 de locuri. "Acesta este primul buget al Croației denominat în euro", a declarat ministrul de Finanțe Marko Primorac în timp ce prezenta planurile bugetare.
"Introducerea monedei euro va consolida economia noastră, va fi o ancoră de stabilitate, ne va face mai rezistenți și mai protejați de șocurile și crizele externe și va contribui la îmbunătățirea climatului investițional", a spus Primorac în fața parlamentarilor.
În iulie, miniștrii de Finanțe ai Uniunii Europene au aprobat în mod oficial ca Croația - stat membru al UE din 2013 - să devină al 20-lea membru al monedei comune euro la începutul anului 2023, stabilind rata de conversie pentru intrare la un euro pentru 7,53450 kuna croată.
Premierul Andrej Plenkovic a declarat că bugetul urmărește să amortizeze efectele crizei economice declanșate de războiul ucrainean, să mențină creșterea economică și să păstreze stabilitatea socială.
Veniturile totale ale bugetului sunt prognozate la 24,9 miliarde de euro, în creștere cu 9% față de anul acesta și alimentate în principal de impozitele directe și indirecte proiectate la 13,3 miliarde de euro.
Cheltuielile sunt stabilite la 26,7 miliarde de euro, în creștere cu 2,1 miliarde de euro față de anul acesta, din cauza creșterii programelor guvernamentale sociale și de dezvoltare.
Creșterea economică de 5,7% așteptată în acest an este prognozată să se reducă la 0,7% în 2023, în timp ce datoria publică este vizată să fie redusă la 67,9% din PIB de la 70,2% în acest an. Inflația, care este prevăzută la 10,4% în acest an, este văzută să scadă la 5,7% în 2023.