Ideile senatorului PSD Şerban Nicolae le-au dat apă la moară şi altor parlamentari. Proiectul legii graţierii, aflat în acest moment în dezbaterea Comisiei juridice din Senat, s-a îmbogăţit recent cu noi amendamente. Dacă Şerban Nicolae a propus graţierea pedepselor de corupţie, alţi aleşi vor să fie graţiate tocmai acele infracţiuni de care sunt ei înşişi acuzaţi.
Proiectul Legii graţierii va fi dezbătut lunea viitoare de senatorii jurişti, urmând să ajungă mai apoi la votul Senatului. Proiectul de lege transmis la Parlament pe vremea fostului ministru al Justiţiei, Florin Iordache, ar putea căpăta însă o cu totul altă formă după discuţiile din comisii. Senatorul PSD Şerban Nicolae a depus primul, în nume personal, un amendament prin care propune graţierea infracţiunilor de corupţie (inclusiv luarea şi darea de mită, trafic de influenţă, conflict de interese sau abuz în serviciu), însă nici alţi aleşi nu s-au lăsat mai prejos.
Doi dintre senatorii UDMR, Tanczos Barna şi Zsolt Karoly, au venit cu altă idee: să fie graţiate şi pedepsele pentru fals în înscrisuri oficiale, fals intelectual şi fals informatic. Ciudat este că unul dintre iniţiatorii acestui amendament este acuzat de DNA tocmai de infracţiunea pe care s-a gândit să o graţieze. Senatorul Tanczos Barna este urmărit penal pentru abuz în serviciu şi fals intelectual în legătură cu retrocedarea unor terenuri ale Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Băneasa, prejudiciul produs fiind de aproape 16 milioane lei, potrivit DNA. Barna susţine însă că acuzaţiile procurorilor nu au nicio legătură cu propunerea sa şi că, oricum, graţierea se referă doar la persoanele care au fost deja condamnate.
Recuperarea prejudiciului
Un alt amendament îi aparţine senatorului PSD Liviu Tit Brăiloiu. Parlamentarul de Constanţa ar vrea să fie graţiaţi toţi deţinuţii care au împlinit deja vârsta de 70 de ani, iar femeile însărcinate sau care au copii până în 18 ani să se aleagă cu pedepsele înjumătăţite. În proiectul iniţial erau reduse la jumătate “pedepsele cu închisoarea aplicate persoanelor care au împlinit vârsta de 60 ani, femeilor însărcinate (gravide) sau persoanelor care au întreţinere minori cu vârsta de până la 5 ani”. O altă propunere de modificare a proiectului de lege prevede anularea graţierii doar atunci când se constată că persoana condamnată nu plăteşte “din rea credinţă” prejudiciul produs. Practic, condamnatul graţiat poate scăpa de plata prejudiciului dacă demonstrează ulterior că nu are de unde să plătească. Respectiva propunere îi aparţine senatorului ALDE de Mehedinţi, Ionuţ Sibinescu. Săptămâna viitoare, Comisia juridică a Senatului, al cărei preşedinte este social-democratul Şerban Nicolae, va dezbate amendamentele propuse alături de asociaţiile magistraţiilor, Consiliul Superior al Magistraturii şi reprezentanţii Ministerului Public. CSM a dat aviz favorabil proiectului legii graţierii, cu două amendamente. CSM a atras atenţia că graţierea în întregime a pedepselor de până la 5 ani inclusiv “este de natură să creeze un sentiment de insecuritate socială”, motiv pentru care magistraţii au propus reanalizarea limitei de pedeapsă.
Iniţial, Legea graţierii urma să fie adoptată prin Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului în seara de 31 ianuarie, atunci când Executivul a adoptat celebra OUG 13 pentru modificarea legislaţiei penale. Graţierea a devenit însă proiect de lege, fiind trimis în Parlament pentru a parcurge toate etapele procesului legislativ.
Liderul PSD Liviu Dragnea spune că nu susţine graţierea infracţiunilor de corupţie, propusă de senatorul Şerban Nicolae, şi a asigurat că parlamentarii PSD nu vor vota respectivul amendament. Nicolae nu a retras însă amendamentul cu pricina şi susţine că acesta a fost depus în nume personal, fără o consultare prealabilă cu partidul.