Desființarea posturilor de Poliție și înființarea Poliției Rurale cu un imens deficit de personal a adus România în situația de astăzi, când un șef de post poate fi ucis la locul de muncă, fără a se putea apăra. Infractorii au aflat că au superioritate numerică față de cei care-ar trebui să mențină ordinea publică și deja fac victime printre angajații MAI. În plus, cei doi suspecți arestați pentru uciderea șefului de post de la Vișeu de Jos profită din plin de problemele legislative.
Agentul șef Gheorghe Nistor, șeful postului de Poliție din Vișeu de Jos a fost ucis chiar în sediul instituției, miercuri, în jurul orei 16.00. Polițistul era singur în secție, pentru că efectivele Poliției Rurale sunt cu mult subdimensionate față de capacitatea pe care ar trebui să o aibă. „Este vorba despre un post de poliție rurală, unde avem un deficit fantastic, de circa 12.000 de oameni. De regulă, acești oameni lucrează singuri, sunt niște adevărați eroi. Ministerul de Interne trebuie să dispună de urgență măsuri de mărire a capacității, cu cel puțin 12.000 de oameni. Avem probleme și cu logistica, autoturismele, carburanții și cauciucuriule de iarnă pe care de multe ori polițiștii sunt obligați să le plătească singuri. Cei din minister au lăsat lucrurile să meargă așa ani la rând”, a explicat, pentru Jurnalul Național, Dumitru Coarnă, președinte al Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC).
Un sfârșit premeditat
Crima de la Vișeu de Jos a fost premeditată. Nu doar de asasini, ci și de sistemul care a permis în ultimii ani să se ajungă la această situație a Poliției Rurale. Deși zona era cunoscută pentru gradul ridicat de infracționalitate (astăzi se vorbește despre un asasinat la comandă, atribuit mafiei lemnului), ministerul nu a luat nicio măsură de întărire a forțelor de ordine, lăsându-l pe polițistul ucis să se descurce singur cu infractorii. Dacă efectivele ar fi fost suplimentate, soarta polițistului ar fi fost alta. „Se pare că vorbim despre un asasinat la comandă, că acești oameni au pregătit în detaliu uciderea acestui om. Au umblat la camerele video, ca să nu existe probe. Ei s-au dus la secție în ziua respectivă pentru că au fost citați, aflându-se sub control judiciar, pentru tentativă la omor. Trebuie analizată și această decizie a judecătorilor, pentru că nu este normal să li se dea măsura controlului judiciar pentru astfel de infracțiuni. Vom urmări îndeaproape ancheta în acest caz”, mai spune Coarnă.
Numărul polițiștilor dintr-o secție se stabilește în funcție de numărul de locuitori, de suprafața care trebuie să fie acoperită, dar și de criminalitatea din zonă, astfel încât acolo nu ar fi trebuit să fie un singur om în secție, fiind o zonă cunoscută pentru nenumărate infracțiuni și persoane foarte periculoase.
Polițiști agresați zilnic
Din statisticile oficiale reiese că un polițist este agresat zilnic, însă problema este mult mai gravă în sistem. „În fiecare zi sunt agresați polițiști, în toată țara, dar șefii se feresc să declare ultrajul”, mai spune președintele SNPPC. Poliția mai are nevoie de peste 15.000 de oameni, dintre care cel puțin 12.000 în Poliția Rurală, însă va fi foarte greu să se repare ce s-a greșit în 2011, când s-au făcut disponibilizări și au fost îndepărtați foarte mulți dintre specialiști. Doar 1.500 dintre cei disponibilizați acum șase ani ar putea fi reîncadrați, dacă își mai doresc acest lucru, iar restul de 90% din efectivele de care este nevoie ar putea fi angajați din sursă externă și cu o minimă pregătire profesională.
În perioada 2014-2017 am avut opt morți în Poliție, mai mulți decât militarii căzuți la datorie în teatrele de operațiuni din Afganistan. Avem polițiști agresați zilnic, dar jumătate dintre cazurile de ultraj nici măcar nu se declară. Dumitru Coarnă, președinte SNPPC
Mai este posibilitatea să fie reîncarați dintre cei disponibilizați în 2011, circa 1500 de oameni. Restul prin școală sau din surse externe. Mai am o propunere să facem un modul de pregătire de șase luni și să redefinim școala pe o perioadă determinată.”
Familia polițistului ucis la Vișeu de Jos va primi, conform legii, 20.000 de euro despăgubire și, la cerere, mmebrii familiei ar putea fi încadrați în Poliție fără concurs sau examen.
Polițiștii cu multă experiență au plecat masiv din sistem în ultimii ani, iar pentru cei care ar putea rămâne după vârsta legală de pensionare nu sunt stimulente de niciun fel. Astfel, va fi foarte greu să se refacă efectivele Poliției, pentru a face față gradului crescut de infracționalitate. Legea 223 din 2015 privind sistemul pensiilor le dă posibilitatea polițiștilor să iasă la pensie la 48-50 de ani, dacă au 23 de ani vechime cumulată în condiții speciale de muncă. Media de vârstă în sistem este extrem de scăzută. Dar completarea forțelor se face foarte greu. Mai mult, specialiștii care au ieșit la pensie nu sunt chemați în ajutor, pentru a specializa polițiștii tineri și până în prezent nu s-au luat măsuri pentru suplimentarea cadrelor didactice și a numărului de locuri în școlile de poliție.
Drepturile criminalilor, date de Codul Penal
Legislația românească le permite criminalilor să refuze colaborarea cu anchetatorii, după bunul plac. Cei doi suspecți arestați pentru uciderea polițistului de la Vișeu de Jos cunosc legea și profită de drepturile pe care le au, astfel încât au refuzat până în prezent examenul psihiatric – necesar la dosar - și au refuzat chiar să li se ia probele biologice, deși se cunoaște faptul că sunt consumatori de droguri. Probele biologice sunt necesare pentru a întări dovezile din dosar. Cei doi au datele ADN în baza de date a Poliției și astfel s-a putut dovedi proveniența smocului de păr găsit în mâna șefului de post, în urma luptei cu agresorii.
Unele zone din România împart un singur polițist la trei-patru sate, iar secțiile stau închise atunci când singurul polițist nu este disponibil. MAI a ignorat în ultimii ani acest dezastru național.