Jurnalul.ro Special Anchete Cum combătea SIPA atacurile la adresa siguranței naționale în fabrici

Cum combătea SIPA atacurile la adresa siguranței naționale în fabrici

de Ion Alexandru    |   

Ministerul Justiției a deținut, până în anul 2008, o companie ce avea, la rândul ei, mai multe sucursale care produceau mobilier, construcții metalice, îmbrăcăminte sau produse din lemn, paie și material vegetal împletite. Rolul acestei companii era acela de a reorienta profesional persoanele aflate în detenţie, în penitenciarele din România. În 2004, când SIPA a fost desființată, luând ființă Direcţia Generală de Protecție și Anticorupție, prin lege, structura informativă nou-creată a derulat, conform statutului, activități operativ-informative și de culegere de informații inclusiv în privința posibilelor infracțiuni care aduceau atingere siguranței naționale. Această activitate privea și Regia Autonomă Multiproduct, compania Ministerului Justiției. Regia a fost atât de bine protejată informativ, încât, începând cu anul 2005, a cunoscut un declin ireversibil și, în 2008, a fost preluată, într-o stare financiară precară, de către AVAS. În 2009, societatea și-a cerut insolvența, figurând cu datorii de aproape 30 de milioane de lei.

 

Regia Autonomă Multiproduct RA, înfiinţată prin Hotărâre de Guvern în anul 1991, putea, teoretic, să fie una dintre fabricile de bani ale statului, pentru finanțarea programelor deținuţilor din penitenciarele românești. Scopul Regiei era, potrivit HG nr. 98/1991, asigurarea condițiilor tehnico- materiale și organizatorice pentru ca persoanele condamnate din penitenciare să poată desfășura o activitate productivă și pentru calificarea acestora în meserii utile, în vederea reintegrării lor în societate, după executarea pedepsei privative de libertate. Obiectul de activitate al regiei era producerea și valorificarea pe piața internă și externă de produse industriale, precum și executarea de lucrări. În anul 2004, Regia Autonomă Multiproduct a devenit câmp de joacă pentru agenții Serviciului de Independent de Protecție și Anticorupție (SIPA).

 

DGPA, cu ochii pe „țoale” și coșuri

Concret, la data de 29 aprilie 2004, Guvernul condus de Adrian Năstase a emis HG 637/2004, privind funcționarea și atribuțiile unei nou-înființate structuri de informații, denumită Direcția Generală de Protecție și Anticorupție din cadrul Ministerului Justiției. DGPA a fost, astfel, înfiinţată ca structură specializată, cu personalitate juridică, prin reorganizarea fostului serviciu SIPA, care a fost desființat. Noua structură organizatorică a fost, astfel, stabilită printr-un regulament de organizare și funcționare, aprobat prin ordin al ministrului Justiției de atunci, Cristian Diaconescu, cu avizul prealabil al Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Condusă de un director general și de trei directori general-adjuncți, DGPA și-a desfășurat activitatea în directa subordine a ministrului Justiției și era, potrivit legii, controlată de comisiile de specialitate ale Parlamentului, structura fiind finanţată exclusiv de la bugetul de stat, prin ministerul de resort.

Activităţile pe care noua structură informativă avea să le desfășoare priveau obținerea, verificarea, prelucrarea, stocarea și valorificarea informațiilor în domeniul siguranței naționale la Direcția Generală a Penitenciarelor (actualul ANP) și la Regia Autonomă Multiproduct RA, inclusiv la sucursalele acesteia. Așa cum arătam mai sus, Multiproduct RA a fost înființată pentru derularea unor activități cu scop lucrativ în penitenciare. Regia a fost transferată, în anii 90, de la Ministerul de Interne, la cel de Justiție, odată cu transferul Direcției Generale a Penitenciarelor. Regia Autonomă Multiproduct avea în subordine cinci sucursale teritoriale. Este vorba despre Sucursala „Fabrica de Mobilă” I.L. Caragiale, Sucursala „Întreprinderea de Confecții” Târgșor, Sucursala de la Aiud, Sucursala „Întreprinderea de Împletituri și Confecții Metalice” Poarta Albă, precum și Fabrica de Mobilă de la Gherla.

Dintr-un document oficial care a ajuns în posesia „Jurnalului Național”, aflăm că, începând cu anul 2005, Regia Autonomă Multiproduct RA a intrat într-un declin financiar, finalizat cu cererea voluntară a deschiderii procedurii insolvenței.

 

Serviciul de informații s-a desființat, iar compania a trecut la AVAS

Astfel, la mai puțin de un an de la reorganizarea SIPA, cu obiectiv de a monitoriza activitatea Regiei, Multiproduct RA a devenit o societate cu probleme. Acestea s-au amplificat în anul 2006, când, la iniţiativa Monicăi Macovei, structura de informaţii a Ministerului Justiției a fost desfiinţată și, în 2008, prin Hotărârea de Guvern nr. 754, Regia a fost preluată de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (actualul AVAS), care a încercat să o restructureze, însă fără succes. În cele din urmă, ca urmare a intrării în vigoare a noii legi a insolvenței, s-a decis intrarea în stare de insolvență a Multiproduct RA. Acest lucru s-a întâmplat șase ani mai târziu, respectiv în 2014, când, la Tribunalul București – Secția a VII-a Civilă, a fost înregistrat Dosarul nr. 23099/2014, prin care Multiproduct RA a solicitat declanşarea procedurii insolvenței, după ce datoriile acumulate de aceasta la mai multe penitenciare, la bugetul asigurărilor sociale, către salariați, dar şi către alți furnizori au ajuns la 29.818.856 de lei. În raportul administratorului judiciar al Multiproduct RA din anul 2014, se arată starea precară în care Regia, dar și unitățile teritoriale ale acesteia ajunseseră. Astfel, sucursala „Fabrica de Mobilă” I.L. Caragiale a funcționat până în anul 2009 și se ocupa cu producția diferitelor tipuri de mobilier, respectiv furniza mobilier din lemn masiv (plop și stejar). Linia de producție a fost închisă în 2009, după ce, timp de mai mulți ani, au existat tentative de redresare, dar „care nu s-au concretizat favorabil, deși a fost amenajată o hală de producție pentru a reîncepe activitatea,  prin pregătirea utilajelor”. Însă, ce să vezi?, nu au fost trase niciodată utilitățile la această hală (curent electric și apă).

 

Patru dintre cele cinci sucursale au fost închise din anul 2009

În ceea ce privește Sucursala „Întreprinderea de Confecții” Târgșor, aceasta desfășura activități de fabricare a articolelor de îmbrăcăminte pentru lucru și executa confecții textile pentru sistemul penitenciar, dar și costume pentru Ministerul de Interne și confecții în sistem „lohn” (operațiune de finalizare a unor produse deja croite). Și această sucursală și-a încetat activitatea, tot în anul 2009.

O altă sucursală care și-a încetat activitatea în anul 2009 este cea de la Aiud. Aici se desfășurau activități de construcții metalice și părți componente, se produceau profile la rece și se fabricau produse de tăiat.

În ceea ce privește Sucursala „Întreprinderea de Împletituri și Confecții Metalice” Poarta Albă, aceasta și-a închis activitatea tot în anul 2009, întrucât, deși putea executa reparații de containere, împletituri din răchită pentru care, la vremea respectivă, exista piață de desfacere, nu a fost dotată cu echipamentele necesare. La Poarta Albă se fabricau construcții metalice și părți componente, se fabricau produse din lemn, paie și alte materiale vegetale împletite. Singura sucursală care, în 2014, mai funcționa era cea de la Gherla, unde se fabrica mobilier și care avea drept client fidel o companie din Olanda. Potrivit administratorului judiciar, Regia Autonomă Multiproduct RA a avut drept cauze ale intrării în insolvență cursul valutar volatil, imposibilitatea derulării raporturilor comerciale cu furnizorii contractați, mai ales că majoritatea contractelor au încetat începând cu anul 2011, până în 2013. Însă unul dintre principalele motive invocate de administratorul judiciar în raportul întocmit este incapacitatea managementului de a se adapta noilor condiții de pe piață, aplicarea unor strategii de  creștere agresivă în faza premergătoare modificării condițiilor de piață când cererea s-a redus drastic.

 

Ce anume „filau” agenții SIPA la aceste ateliere din penitenciare

Din 2004, până în 2006, când Direcția Generală de Protecție și Anticorupție a fost desființată, aceasta avea în atenție centrala Multiproduct RA din București și toate cele cinci sucursale teritoriale ale acesteia. Atât aici, cât și în penitenciare, DGPA derula, potrivit legii, activități de cunoaștere, prevenire și înlăturare a activităților îndreptate împotriva securității naționale, a faptelor sau evenimentelor cu consecințe periculoase în rândul efectivelor de deținuți și a oricăror situații sau împrejurări din care puteau rezulta asemenea pericole. DGPA avea misiunea să identifice persoanele aflate în detenție (atât cele arestate preventiv, cât și condamnate definitiv) care aveau legături cu organizații sau grupări teroriste. Ofițerii de informații trebuiau să ia sub control canalele de legătură pe care aceștia le creau cu exteriorul, în situațiile în care existau indicii că întrețineau în continuare contacte cu structuri extremist-teroriste ori cu persoane implicate în traficul de arme, droguri sau de ființe umane.

Un alt obiectiv care implica și activitatea Regiei Autonome Multiproduct RA era acela de identificare a persoanelor aflate în detenție care intenționau organizarea unor acțiuni violente în penitenciare sau îndreptate împotriva personalului administrației penitenciarelor, precum și a magistraților, cadrelor de poliție ori a altor persoane aflate în diferite împrejurări în penitenciarele respective. DGPA mai avea ca obiectiv prevenirea oricăror acțiuni de destabilizare a mediului penitenciar, conlucrarea cu instituțiile abilitate în realizarea acțiunilor de protejare a persoanelor incluse în programul de protecție a martorilor, aflate în stare de arest preventiv sau care executau deja pedeapsa, dar și protecția contrainformativă a personalului ANP și din unităţile subordonate faţă de orice acțiuni care însemnau angajarea acestora în fapte de corupție sau care să aducă atingere siguranței naționale.

Ceea ce astăzi poartă numele de „protocol”, exista încă de pe vremea DGPA. Prin lege, structura de informații a Ministerului Justiției executa, la cererea procuraturii, acțiuni operative în sprijinul investigării și documentării unor dosare de urmărire penală.

 

Cu un an înaintea închiderii, Sucursala Târgșor primea contracte de la stat

Potrivit SEAP, în perioada 2007-2008, Sucursala „Întreprinderea de Confecții” Târgșor a câștigat, prin licitație, patru contracte prin care a livrat îmbrăcăminte către trei instituții ale statului. Astfel, în data de 2 august 2007, Școala de Ofițeri de Poliţie de la Câmpina „Vasile Lascăr” a contractat furnizarea de articole de echipament, cămăși cu mânecă lungă și cu mânecă scurtă, precum și tricouri. Contractul a fost atribuit pe loturi, Multiproduct Sucursala „Întreprinderea de Confecții Târgșor” primind comenzi pentru un lot din cele trei, în valoare de 72.471 de lei cu TVA. Celelalte loturi, în valoare de 48.016,5 lei cu TVA, respectiv de 138.992 lei cu TVA, au fost adjudecate de două firme private: SC Generale Conf Grup SRL și SCM Artim.

Aceeași sucursală de la Târgșor a mai primit două contracte de la Regia Națională a Pădurilor Romsilva. Primul a făcut obiectul unei licitații din data de 2 noiembrie 2007, având ca obiect furnizarea de uniforme pentru personalul silvic de la Direciția Silvică Ploiești, constând în cămăși, taioare și jachete. Cămășile au fost furnizate de Multiproduct RA sucursala Târgșor, pentru care a încasat 75.398 de lei cu TVA. Restul contractului, în valoare de 529.350 de lei cu TVA, a fost încasat de compania Maelo SRL. Al doilea contract atribuit de Regia Națională a Pădurilor a fost încheiat în data de 15 februarie 2008 și a fost adjudecat în totalitate de Multiproduct RA – Sucursala de Confecții Târgşor. Aceasta a furnizat 814 cămăși bărbătești cu mânecă lungă și 814 cămăși bărbătești cu mânecă scurtă pentru personalul silvic al Direcției Silvice Târgu Jiu. Valoarea contractuui s-a ridicat la 56.980 de lei. Înainte să își înceteze activitatea, Sucursala „Întreprinderea de Confecții” Târgșor a Multiproduct RA a primit, în data de 7 mai 2008, de la Inspectoratul General pentru Situații de Urgenţă, un contract în valoare de 975.000 de lei fără TVA pentru furnizarea de cămăși cu mânecă scurtă pentru cadrele militare de la UM 0514 Mizil, județul Prahova.

Subiecte în articol: arhiva sipa
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri