Scandalul Dieselgate a pus în mişcare un întreg mecanism instituţional la nivel mondial care, cel puţin teoretic, va avea ca efect scăderea poluării. Însă până atunci, măsurile care se preconizează că vor fi luate se vor traduce în noi taxe şi vor scoate bani din buzunarele tuturor. Asta în vreme ce grupul VW îşi menţine profiturile şi nu dă semne că ar putea trece benevol la despăgubirea celor pe care i-a înşelat, limitându-se doar la strategii şi promisiuni nepoluante. UE a anunţat noi norme draconice împotriva plouării, pe care, de această dată, la va urmării că sunt aplicate. În tot acest timp, în România, se pregăteşte un nou bir pe poluare după ce Curtea Europeană de Justiţie a constatat că şi timbrul de mediu este, în esenţă, ilegal. Bir care s-ar putea să fie şi mai rău decât vechile taxe.
UE intenţionează să accelereze introducerea metodelor coercitive care au ca scop o poluare mai redusă a mediului. Potrivit normelor viitoare, automobilele care vor ieşi pe poarta fabricilor nu vor putea să polueze mai mult de limita a 95 de grame de CO2 pe km. Şi asta în maximum cinci ani. Legislaţia care ar urma să intre în vigoare în 2021 impune, astfel, norme drastice care, în prezent, nu pot fi îndeplinite decât de câteva motoare şi modele - și acelea în limita unor cilindree care se învârt în jurului unui litru şi a 100 de cai putere. În prezent, media noilor modele este de 130 de grame de dioxid de carbon, iar până la limita de 95 de grame mai e drum lung. Soluţia pentru producătorii care vor să scoată bolizii cu care fac deliciile saloanelor şi ale clienţilor cu putere financiare este trecerea la motoare hibride sau electrice. Unii încă mai speră că vor putea folosi artificiile la care au recurs până acum pentru a păcălii testele. Însă Uniunea a anunţat că viitoarele teste de laborator vor fi mai drastice şi mai atent cotrolate decât în prezent, tocmai pentru a preveni măsurători măsluite. „Scandalul emisiilor i-a făcut pe consumatori să pară de-a dreptul proşti. Testul existent este depăşit şi a fost complet nereprezentativ pentru modul în care maşinile sunt conduse pe drumurile publice", a declarat un oficial al Organizaţiei Consumatorilor Europeni.
Adio, diesel
În context, producătorii auto vor trece la investiţii în dezvoltarea altor tipuri de proplusii decât cele clasice. Prima care va fi pe cale de dispariţie va fi cea diesel. Vestea proastă pentru fanii motoarelor puternice şi economice vine chiar de la şeful Grupului Volkswagen. „Este clar că de acum va fi enorm de costisitor şi complicat să ne ocupăm de reducerea emisiilor de gaze poluante pentru diesel-uri”, a declarat Matthias Muller. Şeful VW a adăugat că „dat fiind contextul, trebuie să ne întrebăm dacă vrem să investim în continuare în dezvoltarea maşinilor diesel”. Muller a promis că Volkswagen îşi va schimba radica punctul de vedere în legătură cu noxele şi poluarea. Problema este că europenii au ajuns să aprecieze economia şi puterea motoarelor diesel, peste jumătate dintre maşinile noi vândute în Uniune în acest moment fiind pe motorină. Acest boom a fost posibil datorită unor facilităţi pe care multe dintre ţările europene le-au acordat celor care cumpărau motoare diesel în ideea că acestea sunt mai prietenoase cu mediul decât cele pe benzină, ceea ce s-a dovedit, în final, a fi o mare minciună. Lobbyul pe care producătorii l-au făcut asupra guvernelor a fost cauzat şi de faptul că industria auto a investit în ultimii 15 ani miliarde de dolari în dezvoltarea şi producerea proplusoarelor diesel.
Noi teste
O serie de teste efectuate de o companie independentă pe motoare diesel a demonstrat că cele mai populare proplusoare pe motorină emit noxe mai mari decât cele anunţate atunci când temperaturile scad sub 18 grade. Conform cifrelor avansate de Emissions Analytics, citate de BBC, după testarea a 311 modele diesel Euro 5 şi Euro 6 produse de 23 de marci, emisiile NoX ale motoarelor Euro 5 sunt de 4,6 ori mai mari decât limita legală la temperaturi de sub 18 grade C şi de 3,6 ori mai mari la peste 18 grade. Şi la automobilele dotate cu motoare diesele Euro 6 depăşirile au fost semnificative, deşi mai mici decât în cazul celor Euro 5, testele arătând depăşiri de 4,2 ori la temperaturi de sub 18 grade Celsius şi de 2,9 ori peste această valoare. Aceste valori sunt posibile pentru că actualele reglementări europene permit producătorilor să dezactiveze unele sisteme de control al emisiilor la temperaturi joase pentru a proteja motorul. Cifrele sunt mai mult decât îngrijorătoare dacă ţinem cont de faptul că parcul de maşini diesel din Uniunea Europeană depăşteşte 40%, iar cel din România se situează peste 35%.
Ce taxe ne aşteaptă
Odată cu scandalul Dieselgate sistemul de taxare a fost şi el mai atent privit de autorităţi. În Uniunea Europeană taxarea poluării este diferit privită de la stat la stat. În vreme ce în unele ţări europene nu se percepe nici un fel de bir pe poluare, în altele taxele ajung la sume care pentru români ar fi de nesuportat. România trebuie să regândeasă sistemul de taxare a poluării, după ce două taxe de înmatriculare şi, recent, timbrul de mediu au fost declarate ilegale de justiţia europeană. Guvernul tehnocrat a anunţat deja că lucrează la un proiect care să nu mai fie o taxă vamală mascată, ci un adevărat bir pe mediu. Principiul avut în vedere este cel din dreptul internaţional al mediului care spune că „poluatorul plăteşte”. Dacă ţinem cont că moda românească este ca legislaţia să fie copiată după cea mai drastică prevedere, pe românii care deţin automobile în proprietate s-ar putea să-i aştepte zile negre. Cele mai dure legislaţii sunt cele în care există o taxă anuală pe poluare. În Marea Britanie, taxele sunt de la 0 lire sterline pentru emisiile până la 100 g CO2/km şi ajung la 505 lire sterline pentru emisii de peste 255 g CO2/km. Germania are o taxă formată dintr-una fixă şi una bazată pe emisiile de dioxid de carbon. Taxa este de 2 euro per 100 cmc (benzină) sau 9,5 euro per 100 cmc (diesel). Belgia percepe taxe care pot ajunge la 2.500 euro pentru maşinile care depăsesc 256 g CO2/km. Grecia are o taxă în funcţie de nivelul de CO2 care ajunge până la 3,72 euro per gram pentru emisii mai mari de 251 g CO2/km. Există ţări în care taxa pe emisiile nocive este băgată în preţul carburantului. În Austria, taxa pe consumul de carburant este percepută la prima înmatriculare. Este similară timbrului de mediu, dar nu maschează o taxă vamală ca în România, ci are ca scop reducerea poluării. Danemarca percepe un bir care se calculează anual în funcţie de consumul de combustibil, în vreme ce alte ţări, printre care se numără Franţa, Spania, Finlanda sau Irlanda, merg, ca şi în cazul României, pe taxe de primă înmatriculare, dar altfel formulate. Există şi paradisuri fiscale în materie de poluare, ţări în care nu se percep nici un fel de astfel de taxe. Acestea sunt: Bulgaria, Ungaria, Italia, Polonia, Cehia, Estonia, Lituania sau Slovacia.