Jurnalul.ro Editoriale Cum negocia România cu Banca Mondială?

Cum negocia România cu Banca Mondială?

de Dan Constantin    |   

Relația României cu finanțatorii internaționali s-a schimbat radical în ultimii 35 de ani. În anii 1975-1980 creditele de la Banca Mondială erau utilizate pentru dezvoltarea proiectelor industriale, acum împrumuturile externe au destinații pentru echilibrarea sistemului financiar –bancar. Ca atare, conținutul negocierilor diferă, pretențiile reciproce schimbându-se. Documente recent desecretizate dau informații reale despre negocierile purtate cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare-BIRD. Stenograma discuției din 20 iulie 1979 dintre Nicolae Ceaușescu și Robert McNamara, președintele BIRD, dezvăluie felul direct al cererilor României care dorea o finanțare sporită de la Banca Mondială pentru perioada urmatorilor cinci ani. Ceaușescu știa exact avantajul creditării de la BIRD care avea dobânzi de 7-8,5 procente față de 16-21 la sută de pe piața financiară din Statele Unite. În 1979 erau angajate credite BIRD de 1,177 miliarde dolari, din care folosite 496 milioane dolari. O sinteză pregătită de Paul Niculescu –Mizil, ministrul Finanțelor, pentru discuția lui Ceaușescu de la Neptun cu McNamara arată și întârzierile în investițiile de la Hidrocentrala Râul Mare-Retezat, Fire sintetice Câmpulung Muscel, Anvelope Zalău și Turnu Severin, sistemele de irigații Ialomița-Călmățui, Rasova-Vederoasa. Pentru1979-1984 erau depuse cereri de finanțare la BIRD de 2,4 miliarde dolari, partea română sperând să obțină credite de circa 1-1,2 miliarde dolari. Prioritare erau finanțările pentru Canalul Dunăre-Marea Neagră (250 mil), irigații în Câmpia Covurlui, programele pentru pomicultură și zootehnie. Specialiștii BIRD aveau rețineri asupra planurilor de creștere a producției de metal și de dezvoltare a industriei de prelucrare a țițeiului din import. O listă a obiectivelor finanțate acum 30 de ani din credite BIRD rambursate integral devine ilustrativă pentru geniul demolator de care a dat dovadă România. Combinatul îngrășăminte Bacău,Rulmentul Brașov, Combinatul fibre sintetice Câmpulung Muscel, Fabrica fire și fibre de sticlă București, Combinatul chimic Craiova, Sisteme de irigatii Mostiștea –Călmățui, Viișoara-Teleorman, Giurgiu-Răzmirești, Rasova- Vederoasa, Dezvoltarea agricolă Sadova- Corabia. Sursa informațiilor –Trei decenii de relații româno-amaricane 1955-1985,documente, volumul III, Fundația Europeană Titulescu, 2015, Coordonator Ambasador Nicolae Ecobescu.

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri