Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat că “va evalua” activitatea procurorului general, Augustin Lazăr şi a şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, urmând să ia o decizie privind soarta acestora în cel mult două săptămâni. Toader le-a sugerat celor doi şefi ai Parchetelor să-şi prezinte de bunăvoie demisia în urma deciziei prin care Curtea Constituţională a hotărât că procurorii au încălcat separaţia puterilor în stat prin anchetarea Ordonanţei 13. Totuşi, potrivit legii, revocarea din funcţie a capilor celor două instituţii stă în pixul preşedintelui Klaus Iohannis.
Ministrul Tudorel Toader a anunţat luni seara că ia în calcul să propună revocarea din funcţie a procurorului general Augustin Lazăr şi a şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, după ce Curtea Constituţională a decis că procurorii nu pot ancheta legalitatea şi oportunitatea unui act normativ emis de Guvern. Toader a precizat că va avea discuţii separate cu cei doi şefi ai Parchetelor pentru a lămuri “modul în care dânşii s-au raportat la lege, la standardul constituţional şi la standardele Comisiei de la Veneţia”. Ministrul Justiţiei a mers chiar mai departe şi le-a sugerat public lui Kovesi şi Lazăr să-şi depună mandatul. "Sigur, eu nu exclud ca în lipsa unei proceduri declanşate de mine să aibă dânşii iniţiativa unei proceduri lăuntrice, individuale, privind modul în care s-au poziţionat la dispoziţii legale, constituţionale şi chiar în dezbaterile din spaţiul public, într-o perioadă atât de sensibilă, când lumea are o trăire deosebită, pentru că are o aşteptare deosebită, în 2017, în care ne aflăm", a declarat Toader la emisiunea “Punctul de Întâlnire” de la Antena 3. Despre demisia procurorilor-şefi vorbiseră înainte atât voci din ALDE şi PSD, cât şi fostul preşedinte Traian Băsescu, cel care le-a cerut lui Kovesi şi Lazăr să-şi depună demisia de onoare. DNA i-a răspuns ieri ministrului Justiţiei, amintindu-i instituţional că “soluţiile dispuse de procurori sunt supuse controlului instanţelor de judecată, iar evaluarea profesională a procurorilor este realizată numai de către Consiliul Superior al Magistraturii”.
Ce prevede legea
Ce se ascunde însă în spatele ofensivei declanşate de coaliţia de guvernare? Un şah dat preşedintelui Klaus Iohannis, în condiţiile în care, potrivit legii, el este cel care are decizia finală în procedura de revocare a şefilor DNA şi Parchetului General. Astfel, art. 54 din Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor prevede că “revocarea procurorilor din funcţiile de conducere se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei care se poate sesiza din oficiu (...) cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător”. Mergând mai departe pe firul legii, aflăm şi motivele care pot fi invocate pentru revocarea din funcţie a procurorului general şi şefei DNA. Demisia acestora poate fi solicitată de ministrul Justiţiei în următoarele cazuri: a) în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile necesare pentru numirea în funcţia de conducere; b) în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale; c) în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare.
Liviu Dragnea, preşedinte PSD: Cred că toate declaraţiile ministrului Justiţiei de aseară sunt declaraţii înţelepte şi aşezate. Tot ce a spus ministrul Justiţiei mi se pare de foarte mare bun simţ şi toţi cred că aşteptăm cu interes evoluţiile viitoare.
Se poate ajunge la suspendare?
Astfel, eventualul raport prin care ministrul Justiţiei ar putea propune revocarea “binomului” Lazăr-Kovesi va ajunge, mai întâi, pe masa CSM pentru un aviz consultativ al magistraţilor, urmând ca decizia finală să-i aparţină exclusiv preşedintelui Klaus Iohannis, cel care semnează sau nu decretul de revocare. Asta după ce Parlamentul a adoptat o declaraţie prin care l-a acuzat oficial pe preşedintele României de “abuz de drept” şi “uzurparea” atribuţiilor Legislativului. Practic, Iohannis se vede pus într-o mare dilemă: dacă-şi declară susţinerea pentru Kovesi şi Lazăr şi merge pe linia clasică anticorupţie, adică refuză revocarea, poate fi acuzat de liderii coaliţiei PSD-ALDE de faptul că protejează şefii Parchetului deşi aceştia au încălcat grav separaţia puterilor în stat, potrivit deciziei CCR. Implicit, preşedintele va fi arătat cu degetul pentru că sfidează o decizie a Curţii Consituţionale, pretext ideal pentru declanşarea procedurii de suspendare. În acest scenariu, Iohannis deţine, teoretic, un singur as. Referendumul privind continuarea luptei anticorupţie poate fi oricând reactivat. Cu ceva timp în urmă. preşedinţia a anunţat că va folosi plebiscitul doar în cazul în care PSD va repeta un episod de genul Ordonanţei 13.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader: Nu am sugerat să îşi dea demisia, am spus şi am rugat să nu se speculeze pe tema aceasta. Oricine poate să îşi dea demisia, nimeni nu este obligat să muncească ceva împotriva voinţei lui.
Parchetul General a transmis ieri că va continua cercetările în dosarul OUG 13 pentru fapte prevăzute de legea penală: sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, fals intelectual.
Augustin Lazăr, procurorul general al României: Vă spun doar atât: Nu îmi dau demisia şi nici nu vreau să intru în polemici publice.