Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Am ieșit din Top 100 afaceri în minerit

Am ieșit din Top 100 afaceri în minerit

de Adrian Stoica    |   

Cele mai mari economii din lume s-au angajat să reducă emisiile de carbon prin diminuarea dependenței de combustibili fosili. Ele construiesc panouri solare și turbine eoliene electrice cu scopul de a face din surse regenerabile sursa primară de energie, iar pe listă mai putem adăuga și mașinile electrice.

Toate aceste ambiții necesită însă volume semnificative de cupru, un metal a cărui conductivitate electrică îl face indispensabil în producerea de tehnologii ecologice. Noua revoluție verde, care va prinde tot mai mult avânt în următorii ani, vine însă pe fondul unui deficit al producției de cupru. România, deși este o țară cu rezerve însemnate de minereu de cupru, cele mai mari din Europa, valorifică doar în mică măsură acest avantaj, fiind practic decuplată de la tendințele actuale de pe plan global. Cât de prost stăm ne spune Institutul Fraser din Canada, recunoscut pentru evaluările sale privind oportunitățile de afaceri în domeniul minier din lume, care arăta în 2021 că din analizarea a 112 țări, România se plasa pe locul 109. Mai mult, din punct de vedere al valorificării resurselor proprii, România se plasa pe ultimul  loc în Europa.

Cererea de cupru a fost sub presiune în 2022, pe fondul tensiunilor politice, a încetinirii economice în SUA și Europa și măsurilor anticovid luate de China. Metalul roșu se tranzacționează acum la aproximativ 8.300 de dolari/tonă, după ce prețul a scăzut cu peste 20% față de vârful din 2022 înregistrat în luna martie, scrie intellnews.com. Cu toate acestea, cererea este programată să crească pe termen mediu, în timp ce oferta nu poate ține pasul cu ea. În aceste condiții, analiștii Goldman Sachs se așteaptă ca prețul cuprului să ajungă la 11.000 de dolari/tonă până la sfârșitul lui 2023.

Producem doar 55.000 de tone de minereu

În prezent, România produce anual circa 55.000 de tone de minereu de cupru care provine de la exploatările Roșia Poieni, deținută de compania de stat Cupru Min, și Băița, controlată de compania britanică Vast Resources. Cea mai mare cantitate, peste 50.000 de tone, este asigurată de Cupru Min, care deține  circa 60% din rezervele României. În primăvara anului trecut, ministrul Economiei Florin Spătaru readucea în spațiul public intenția României de a construi un combinat care să prelucreze minereul de cupru după ce metalurgia neferoasă a fost distrusă în urmă cu mai bine de 20 de ani. Numai că la ce cantitate de minereu de cupru extragem astăzi, construirea unui combinat de prelucrare este o utopie, având în vedere că este nevoie de o cantitate minimă de 120.000 de tone care să fie prelucrată annual pentru ca un astfel de combinat să fie măcar la limita rentabilității. Sigur, s-ar putea lua în calcul și repatrierea cuprului rezultat în urma rafinării concentratului, spun specialiștii, dar ea nu a fost luată niciodată serios în calcul de către autorități. Așa că, de ani de zile, ce extrage Cupru Min pleacă în China. Pe lângă cantitățile de cupru pe care economia le pierde, să mai adăugăm pe lista pierderilor și celelalte  metale care rezultă din rafinarea minereului. Selenium și telurul, două elemente vitale pentru motoarele de rachetă și subansamblele care necesită materiale cu rezistență mare la temperatură, aurul și argintul.

Combinatul Phoenix din Baia Mare producea 40.000 de tone de cupru pe an, 12 tone de aur și 120 de tone de argint pe an, dar totul a fost distrus. La Ampelum Zlatna se produceau 15.000 tone de cupru pe an, dar și acest combinat a fost ras de pe suprafața pământului.

50.000 de tone de minereu, scoase la vânzare în 2023

 

Cupru Min și-a trimis în 2021 și 2022 producția de minereu de cupru în China prin intermediul companiei  Trafigura Group Pte. Ltd din Singapore. Pentru contractarea producției din 2023, Cupru Min a organizat în noiembrie o nouă licitație internațională, iar deschiderea ofertelor a avut loc la mijlocul lunii decembrie. Deocamdată nu a fost anunțat câștigătorul care va primi cantitatea de 50.000 de tone de minereu de cupru.

Redeschiderea exploatărilor miniere nu este reglementată

Moldomin, deținătoarea a circa 30% din rezervele de concentrat de cupru ale României (aprox. 200 milioane de tone), a fost vândută în 2021 celei mai importante companii miniere din Turcia, Eti Bakir. Compania Moldomin era de peste 10 ani în faliment și niciun guvern nu a încercat să revitalizeze exploatarea concentratului de cupru de la Moldova Nouă.

Redeschiderea exploatării de aici ridică însă și o problemă de legislație. În 2020 a fost promulgată o nouă lege a mineritului, dar, deși a trecut de atunci ceva timp, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) nu a fost în stare nici până astăzi să adopte normele metodologice pentru aplicarea ei. Printre altele, ele ar trebui să reglementeze și procedura de redeschidere a exploatațiilor miniere închise. La nivelul Ministerului Economiei a existat o tentativă de umplere a acestui gol legislativ printr-un proiect de ordonanță de urgență, dar și acesta s-a rătăcit pe lanțul de avizare.

Deficit estimat la 50 milioane de tone

În timp ce noi stăm pe zăcăminte mari și nu facem nimic, compania Glencore, unul dintre cei mai mari dealerii de concentrat de neferoase din lume, se uită acum la dezvoltarea uriașei mine El Pachon din Argentina. CEO-ul Glencore, Gary Nagle, prognozează un „deficit uriaș” de cupru, care ar putea atinge un cumul de 50 de milioane de tone în intervalul 2022 - 2030, potrivit site-ului intellnews.com. Chiar și acum, în ciuda preocupărilor legate de o recesiune globală, echilibrul dintre cerere și ofertă rămâne strâns. Cantitățile de cupru vândute la bursele internaționale ating niveluri scăzute record, ele acoperind doar câteva zile de consum global, scrie site-ul citat.

Marile mine reduc producția

Potrivit International Copper Study Group (ICSG), doar două mine majore de cupru au fost deschise între 2017 și 2021. În prezent, două proiecte greenfield, Kamoa Kakula din Republica Democrată Congo și mina Quellaveco din Peru, cresc producția, dar această creștere este contrabalansată de problemele operaționale cu care se confruntă celelalte mine importante din lume. În Chile, cel mai mare producător de cupru din lume, producția va scădea cu 5,8% în acest an, potrivit estimărilor guvernamentale. Compania chiliană de stat Codelco a declarat că producția a scăzut în primele nouă luni ale anului 2022 și va scădea și mai mult în 2023. În decembrie, guvernul din Panama a ordonat companiei First Quantum Minerals din Canada să oprească operațiunile la mina sa de cupru Cobre Panama, după ce nu a căzut de acord asupra redevențelor în baza unui nou contract. De asemenea, în Peru protestele comunității locale perturbă producția și livrările de cupru.

Rusia deschide  un zăcământ de peste 26 mil. de tone

În Rusia, proiectul gigant Udokan Сopper este programat să înceapă producția în 2023, cu o capacitate anuală de 135.000 de tone de minereu de cupru. Cu rezerve de minereu de peste 26 de milioane de tone, Udokan este unul dintre cele mai mari zăcăminte la nivel global. Situat în Orientul Îndepărtat al Rusiei, lângă granița cu China, zăcământul este poziționat ideal pentru a transporta metalul în această țară care reprezintă mai mult de jumătate din consumul mondial de cupru.

Cererea în creștere a Chinei

În timp ce Europa amână unele dintre proiectele sale de energie verde din cauza problemelor economice cauzate de prețurile mai mari ale petrolului și gazelor, China este pe cale să obțină emisii nete zero până în 2060.

Această țară este deja cel mai mare producător mondial de vehicule electrice, panouri solare și baterii electrice. Planurile de dezvoltare ale țării includ creșterea capacității de energie regenerabilă și creșterea ponderii vehiculelor electrice în vânzările totale de mașini. Aceste inițiative vor necesita cantități suplimentare de cupru, iar zăcământul Udokan este gata să satisfacă cererea în creștere a Chinei.

Exploatația de cupru de la Roșia Poienii - Cupru Min estimează pentru 2022 venituri totale de 430.912.000 de lei și un profit brut de 126.447.000 de lei, fiind în creștere cu 4,83% față de cel realizat în 2021.

 

Subiecte în articol: Phoenix Baia Mare cupru minerit romania
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri