Raportul PwC Global Economic Watch 2021 arată că economia globală va avansa anul acesta cu aproximativ 5%, fiind cea mai rapidă rată de creștere înregistrată în secolul 21, urmând să revină la nivelul dinainte de pandemie până la finalul anului curent sau, cel târziu, până la începutul anului viitor. Dar, deși economia globală în ansamblu își va reveni la nivelul dinainte de criza sanitară, revenirea va fi inegală între țări, sectoare economice și venituri personale. Redresarea va depinde de reușita campaniilor de vaccinare, precum și de condițiile fiscale, monetare și financiare ale fiecărui stat în parte.
E clar că recuperarea economică pe termen scurt va fi o cursă între virus și vaccinuri, dar și între bogați și săraci. Economia mondială își restabilește din mers prioritățile, dar relansarea ar putea fi și mai fragilă dacă se materializează o serie de riscuri, care ar putea exacerba pierderile de venituri și creșterea sărăciei, se arată și în cel mai recent Raport de tendințe și riscuri pe piețele financiare elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară. La rândul ei, Banca Mondială semnalează o serie de vulnerabilități, precum: eșecul de a ține pandemia sub control sau întârzieri în procesul de vaccinare; apariția unui val de falimente; imposibilitatea guvernelor de a mai oferi sprijin financiar și permanentizarea șomajului tehnic.
Iar Fondul Monetar Internațional și-a stabilit cele trei priorități-cheie pentru acest an și anume: să urmeze o ieșire durabilă din criză, să asigure o redresare durabilă și favorabilă incluziunii și să oprească și să inverseze o divergență tot mai mare între țările bogate și cele sărace. Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, recunoaște că lumea încă e confruntată „cu incertitudini uriașe cu privire la ieșirea din criza sănătății”, iar 2021 nu e nimic altceva decât încă o perioadă dificilă ce trebuie depășită. Inegalitățile între țări sunt în creștere, dar tot în creștere sunt și inegalitățile dintre diferite categorii sociale sau dintre diferite regiuni din interiorul fiecărei țări în parte.
Vaccinarea populației globale aduce o speranță reală de repornire a economiilor naționale, dar „recuperarea durabilă” menționată de atât de Banca Mondială, cât și de șefa FMI este pusă sub semnul întrebării. Georgieva a avertizat că vaccinarea populației globale va fi un proces inegal și va fi necesară cooperarea internațională, inclusiv finanțarea integrală a COVAX, o inițiativă globală pentru a asigura accesul echitabil la vaccinurile anti-COVID-19. Totodată, a doua prioritate a FMI (legată de politicile durabile și favorabile incluziunii) cere noi stimulente fiscale coordonate, care vizează investiții ecologice și digitale. Dar pentru atingerea acestui obiectiv, FMI trebuie să facă un efort important pentru a ajuta țările să reducă povara mare a datoriilor și să facă față volatilității fluxurilor de capital.
Cât privește stoparea divergențelor, economiile avansate au reușit să implementeze echivalentul a 20% din PIB în sprijin fiscal, dar pentru țările cu venituri mici, sprijinul fiscal a atins doar echivalentul a 2% din PIB. Iar această disparitate amenință să lărgească și mai mult decalajul dintre statele bogate și cele sărace. Decalaj ce se va face simțit săptămânile ce urmează mai ales în campania de vaccinare. Vaccinul este pentru toți, dar nu este sigur că vaccinul va ajunge pentru toată lumea. Și până la administrarea vaccinului salvator de vieți și de economii, lumea rămâne încă la cheremul virusului. Aflat în cursă cu vaccinul, virusul atacă vieți și distruge economii.