Cu un buget de 28 de miliarde de euro, noul program Erasmus+ mizează pe o creștere semnificativă a mobilității, nu doar în mediul universitar. Această finanțare a fost aprobată pentru a crea un nou program mai inclusiv și mai accesibil, inclusiv pentru cursanții adulți, adică pentru programele de învățare continuă, nu doar pentru elevi, studenți și profesori.
Eurodeputații au adoptat, marți, programul Erasmus+, ediția pentru perioada 2021-2027 a programului emblematic al Uniunii Europene pentru educație, formare, tineret și sport. „Programul va fi mai favorabil incluziunii, mai ecologic și mai ușor de utilizat”, anunță PE. „Nu se dublează sumele la nivel universitate sau pentru învățământul superior. Această sumă înseamnă acoperirea unor noi arii, precum formarea continuă a adulților”, a explicat, pentru Jurnalul, Conf. Univ, dr. Florin Nechita, prodecan al Facultății de Sociologie și Comunicare din cadrul Universității Transilvania, din Brașov. Erasmus finanțează inclusiv proiecte ale ONG-urilor, mai ușor de accesat pentru cei care nu pot merge într-o țară străină pentru o perioadă îndelungată, ci doar la un schimb de experiență pe o durată mai scurtă. PE anunță că regulamentul noului program conține dispoziții care se aplică în mod retroactiv și care asigură intrarea în vigoare a noului Erasmus+ de la 1 ianuarie 2021, pentru a asigura o tranziție lină dinspre perioada programului anterior. S-au lansat deja procedurile de depunere a candidaturilor și cererile de propuneri în multe state membre.
Colaborare cu toate țările lumii
Programul Erasmus a demonstrat că are un rol important în promovarea identității europene, iar fondurile de care va dispune pentru perioada 2021-2027 vor fi aproape duble (peste 28 de miliarde EUR din surse diferite) față de perioada anterioară de șapte ani (14,7 miliarde EUR). „Prin acest program se stimulează înțelegerea și cunoașterea reciprocă. Programul este european, dar există și componenta KA103, pentru țările asociate, care nu sunt membre UE. Există și KA107, prin care se poate colabora cu orice universitate din lume. Acest program permite mobilități de studiu, de predare, de training și de practică – două pentru studenți și două pentru cadrele didactice – cu orice universitate din lume. Se poate încheia un acord Erasmus cu o țară non-UE, dar o parte din finanțare trebuie să fie asigurată de țara respectivă. Noi, la Universitatea Transilvania, avem, de exemplu, acorduri cu Japonia, Azerbaidjan, Kazahstan și multe alte țări din afara UE. Suntem pe locul al doilea în topul instituțiilor de învățământ superior din România cu cele mai multe contracte încheiate cu universități din afara UE și ca număr de studenți străini veniți la cursuri în România”, mai spune Florin Nechita.
Nu s-au discutat eventuale restricții de pandemie
Această nouă finanțare arată deschiderea europeană pentru mobilitate, după un an în care cursurile multor universități din întreaga lume s-au ținut aproape exclusiv online. Până acum nu s-a discutat încă despre vreo restricție care s-ar aplica studenților, în contextul pandemiei. „Parlamentul European a aprobat documentul care, într-adevăr are un buget mult mai mare decât cel alocat în exercițiile anterioare și oferă premisele creșterii mobilităților. Implementarea se face în baza unui program de lucru anual, aprobat de statele membre și Comisia Europeană. Vaccinarea cetățenilor unui stat este competența națională, nu europeană. Statele membre pot formula decizii de sănătate publică pe care să le comunice tuturor celor care călătoresc pe teritoriul acelui stat. Universitatea gazdă va decide asupra modalităților de realizare a mobilității academice. Pentru mobilitățile din învățământul preuniversitar se vor aplica deciziile naționale. Agențiile naționale vor fi cele care vor comunica regulile generale aplicabile la nivel european. Agenția va disemina informațiile legate de utilizarea certificatului verde aflat în dezbatere la nivel european. Asta se va face când se va finaliza dezbaterea. Până acum nu s-a discutat subiectul în reuniunile agențiilor”, a explicat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, pentru Jurnalul.
Programul Erasmus+ poate fi accesat de universități, dar și de ONG-uri. Există și programe de Master cu recunoaștere comună. Toate acestea apar în Ghidul Erasmus+.
„În afară de Erasmus, există și acorduri bilaterale între universități, care se pot finanța din fonduri proprii. Un astfel de acord avem, la Universitatea Transilvania din Brașov, cu universități din Japonia, pe lângă acordul Erasmus”.
Conf. Univ. Dr. Florin Nechita, Universitatea Transilvania
Cel mai ușor accesibile sunt programele de trei luni, în care studenții merg la cursurile altor universități și pot participa la cursuri în limba statului respectiv sau în limba engleză, la finalul stagiului primind note pe care le pot echivala în țara de origine. O bursă Erasmus este de circa 650 de euro pe lună, din care studenții se pot întreține, în timpul schimbului de experiență. Există și universități care asigură mobilitatea fără a avea cursuri în limba engleză, dacă studenților străini li se poate face un program special, cu examene finale în limba engleză – situație care se întâlnește în mai multe universități din România.