Consiliul European are pe agendă puncte fierbinți la care România este complet descoperită, fiind în postura de „repetenta” Europei. Ratarea completă a campaniei de vaccinare anticovid, explozia dramatică a deceselor în valul 4 al pandemiei, criza prețurilor la energie amplificată de paralizarea sistemelor de termoficare în orașe, la care se adaugă instabilitatea politică de la București, îl plasează pe Klaus Iohannis, reprezentantul României în Consiliul European, la coada mesei la summitul de două zile de la Bruxelles.
Liderii europeni se întâlnesc astăzi la Bruxelles, summitul având pe ordinea de zi, potrivit paginii oficiale a Consiliului European, pandemia Covid 19, prețurile la energie, transformarea digitală, migrația și relațiile externe. În ceea ce privește COVID -19, documentul pregătitor menționează că reuniunea „va face un bilanț al situației epidemiologice și vaccinale și va asigura un schimb de opinii cu privire la învățămintele desprinse în ceea ce privește strategiile de vaccinare. Liderii vor discuta, de asemenea, despre eforturile de coordonare și de pregătire ca răspuns la pandemia de Covid-19. Consiliul va aborda, totodată, solidaritatea internațională și necesitatea de a asigura accesul tuturor la vaccinuri”.
Reuniune de urgență la Cotroceni
La acest subiect, România este în situația cea mai gravă din Europa. Numărul de decese înregistrat zilnic depășește 500, cazurile de contaminare cu diagnostic Covid se apropie de bara catastrofică de 20.000, spitalele sunt în colaps. România a devenit punctul cel mai periculos al pandemiei în Europa, nefiind exclusă apariția unei mutații românești a virusului. Directorul pe probleme de situații de criză al Organizației Mondiale a Sănătății s-a mutat pentru următoarele luni la București, pentru a analiza situația epidemiologică gravă. Klaus Werner Iohannis, depășit de evenimente, după ce a dat o declarație de „depunere a armelor” anunțând „eșuarea statului”, fără să-și asume și responsabilitatea eșecului, a convocat miercuri după-amiază la Cotroceni „o reuniune de urgență”. Vrea să se prezinte totuși la Bruxelles ca un președinte care este implicat în „rezolvarea” dezastrului sanitar. Cum va explica în cadrul Consiliului European faptul că România are procentul cel mai redus, după Bulgaria, de persoane vaccinate, deși a avut acces neîngrădit la vaccinuri? De asemenea, șefii de stat pot fi îngrijorați de traficul de certificate verzi prin vaccinări fictive din România, care lasă poarta deschisă circulației transfrontaliere a unor purtători de virusuri.
Cum a răspuns UE la pandemie
Abordarea generală a Consiliului pleacă de la documentele care vor fi pe masa de lucru. În sinteza oficială, prima măsură ca importanță este certificatul digital „care facilitează călătoriile în condiții de siguranță în toate țările UE, fiind o dovadă că ați fost vaccinat împotriva Covid -19, că ați primit un rezultat negativ la testul de depistare a Covid -19 sau că v-ați vindecat de Covid -19”. Certificatul este gratuit și recunoscut în toate cele 27 de state membre ale UE, precum și în Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.
Primul obiectiv al vaccinării, atins în iulie 2021
În privința vaccinării, Consiliul precizează că dezvoltarea și distribuirea unor vaccinuri sigure și eficace împotriva Covid-19 „reprezintă o soluție durabilă și un element central al răspunsului UE la pandemia de Covid-19. Încă de începutul pandemiei, UE a redirecționat fonduri pentru cercetare către cele mai promițătoare vaccinuri și a coordonat un efort comun pentru a asigura producția și livrarea unor cantități suficiente de vaccinuri către țările membre. Agenția Europeană pentru Medicamente a autorizat până în prezent patru vaccinuri împotriva Covid -19 pentru utilizare în UE , iar vaccinarea a început la 27 decembrie 2020 în întreaga Uniune. Obiectivul de a vaccina cel puțin 70 la sută din populația adultă a UE a fost atins în iulie 2021”. În România, programul de guvernare propus de „soluția Cioloș”, care a căzut în Parlament, viza o imunizare în masă prin vaccinare care să se încheie în februarie 2022!
Prețurile la energie, mari, măsurile, mici!
Explozia prețurilor la energie lovește puternic întreaga economie a UE, afectând programele de redresare economică. Consecințele sociale și economice ale acestei creșteri de prețuri sunt doar conjuncturale sau se vor manifesta pe termen mediu și lung? Punctele de vedere ale liderilor privind măsurile de remediere a acestei situații sunt divergente, așa cum au apărut înainte de summit. Țările sudice vor o restructurare a pieței energiei. Franța consideră că mecanismul de formare a prețurilor este incorect, fiind neconform cu realitățile naționale ale energeticii. Germania și Olanda nu susțin o modificare de substanță a pieței energiei. Opinia multor lideri este că propunerile comisarului pentru energie sunt limitate spre efortul național și nu abordează global starea energetică a Uniunii, lovită acum de tensiuni ale prețurilor. De asemenea, în contextul unei poziții comune a UE la COP-26, sunt propuneri pentru includerea energeticii nucleare în pachetul de sprijin pentru tranziția energetică spre obiectivul „emisii zero în 2050”.
La revedere, doamna Merkel!
Componența Consiliului European se modifică, mișcările politice la „vârf” conducând la figuri noi în fotoliile rezervate șefilor de stat și de guvern. Reuniunea de joi și vineri are o încărcătură aparte prin faptul că va fi ultima ședință la care participă Angela Merkel, în calitate de cancelar al Germaniei. Câștigarea alegerilor de social-democrați în Germania îl vor pune pe Iohannis, cu mare probabilitate, să stea la masă alături de un reprezentat al „ciumei roșii”. Un alt vorbitor de germană, apropiat de Iohannis, Kurz, cancelarul federal austriac, dispare din reuniuni ca urmare a unui scandal de corupție care l-a obligat la demisie. Ionannis a scăpat de agresivitatea lui Boiko Borisov, pentru a-l avea partener de dialog din vecina Bulgarie pe președintele „roșu” Rumen Radev. Un moment monden în marja summitului este relevat de publicația Politico. Charles Michel, președintele Consiliului European, s-a căsătorit în timpul verii cu Amelie Derbaudrenghien, funcționară în Ministerul de Externe al Belgiei. Noua „primă doamnă a UE” a trimis invitații partenerilor liderilor din Consiliul European pentru a participa joi seara la vizitarea unui centru de artă, urmată de o cină la un restaurant cu o stea Michelin. Va merge la Bruxelles și Carmen Iohannis? Este de urmărit „momentul”...
Summitul de două zile de la Bruxelles va fi ultima ocazie pentru Iohannis de a sta alături de susținătoarea lui, Angela Merkel, care pierde fotoliul de cancelar al Germaniei.