Poftiți la cărțile polițiste ale legendarului Traian Tandin!
Poveștile legendarului polițist Traian Tandin, sau Comisarul TT, vor putea fi citite începând de marți, 6 iulie. Jurnalul vă oferă colecția Tandin, pe parcursul lunilor de vacanță, astfel că vă puteți delecta cu istorisirile rezolvărilor celor mai grele cazuri din anii ’70-’80.
Colonel în rezervă, decedat anul trecut la vârsta de 75 de ani, Traian Tandin a fost discipol al celebrului general de brigadă criminalist Dumitru Ceacanica. Reputat investigator în materia anchetării omorurilor, disparițiilor cu suspiciuni de omor și a altor infracțiuni judiciare de mare violență, Tandin a fost citat în întreaga sa carieră prin 32 de Ordine de Zi pe Unitate ale Inspectoratului General al Poliției pentru modul exemplar de soluționare a cazurilor judiciare complexe (peste 2.000 de cazuri, cum ar fi cazul Rîmaru, „Omul cu ciocanul”, cazul Anca).
Fost redactor-șef al revistei „Poliția Romană”, Traian Tandin a fost licențiat în științe juridice și jurnalism. Pe lângă cele peste 2.000 de cazuri rezolvate și sutele de cărți în care a povestit cele mai dificile cazuri, Traian Tandin a mai scris 42 de scenarii de film, din care 34 pentru televiziune (cum ar fi Enigma), iar restul, didactice, pentru pregătirea de specialitate a cadrelor din Ministerul de Interne.
Dan Antonescu, un alt specialist criminolog de primă mână, a cărui carte „Viața la Omoruri” face parte din colecția oferită de Jurnalul, are numai cuvinte elogioase la adresa lui Traian Tandin. „A a fost un foarte bun judiciarist şi unul dintre puţinii ofiţeri care au avut curajul să înfrunte conducerea Miliţiei Capitalei. A fost un ofiţer care l-a contrat pe fostul şef al Miliţiei Capitalei de pe vremea lui Ceauşescu, Marian Bărbulescu, care era un individ extrem de răzbunător. L-a înfruntat pentru că ştia că este bine pregătit, un bun meseriaş. Şi asta s-a văzut şi în cărţile lui unde, în cazul crimelor, a descris foarte fidel trăirile victimelor, autorilor şi poliţiştilor implicaţi ulterior în elucidarea respectivelor dosare”.
Chiar dacă numărul cazurilor la care a participat a fost de ordinul miilor, cel mai reputat ofiţer judiciar al anilor ’70 își amintește în amănunt fiecare detaliu. Unul dintre cele mai importante a fost cazul Rîmaru, cel mai odios criminal din istoria României. Dumitru Caceanica, Ion Sântea, Traian Tandin sunt doar câteva nume care au participat la acțiunea de prindere a criminalului care a terorizat Bucureștiul în anii ’70. „Mă simţeam urmărit de imaginea lui Rîmaru. Eram obsedat să prindem călăul care a nenorocit atâtea femei şi a isterizat o ţară întreagă. M-am alăturat echipei colonelului Ion Sântea, cel care s-a ocupat de prinderea şi execuţia lui Rîmaru, vinovat de comiterea a trei omoruri deosebit de grave, a unui omor calificat, şase tentative de omor, cinci violuri, o tentativă de viol, o tâlhărie şi trei furturi calificate. Un an, cât nu s-a ştiut cine este criminalul în serie care a speriat oraşul, lumea credea că era obsedat de femei blonde. Majoritatea victimelor care au scăpat din mâinile criminalului au fost brunete. E posibil ca, datorită culorii părului, să fi scăpat cu viaţă din ghearele morţii. Într-o zi, după ce judecătorii l-au condamnat la moarte pe Rîmaru, am mers într-un poligon, la o tragere cu pistoletul. Din tot efectivul Direcţiei Judiciare lipsea doar un singur om: locotenent-colonelul Ioan Sântea. El participa la o altă tragere. La execuţia lui Ion Rîmaru! După execuţie, a venit și el la poligon. L-am întrebat pe colonel care a fost ultima dorință a lui Rîmaru, ultimele lui cuvinte? «Vreau să trăiesc», mi-a răspuns acesta. Deodată s-a făcut linişte, iar chipurile colegilor săi s-au înnourat care mai de care. La tragere, chiar şi eu, care eram cotat ca un trăgător mediocru, m-am apropiat de punctaj maxim. Secretul a fost unul singur: ca şi colegii mei, nu vedeam în ţinta-piept decât pe Ion Rîmaru", îşi aminteşte comisarul.
Poreclit la începutul carierei „Agentul 262″, după numărul-record de cazuri rezolvate într-un an, T.T. nu a atras doar simpatie, ci şi invidie din partea superiorilor, care au fost gata să-l scoată din Poliţie. În vara anului 1983, când Tandin lucra ca şef al Brigăzii Rutiere, a publicat o carte de enigme poliţiste, după cazurile celebre rezolvate de el, numită „Bolidul verde”. Succesul cărții l-a făcut pe generalul de la acea vreme, Nuţă Constantin, şeful Inspectoratului General de Miliţie, să ordone mutarea imediată a lui Tandin la Circa 3 de Miliţie, cu menţiunea să fie supravegheat şi a interzis să mai fie promovat. „M-a umilit şi m-a pus să dau declaraţie că nu voi mai scrie niciodată, urmând ca la prima abatere să fiu dat afară din Poliţie. Următoarele cărţi le-am scris plângând”, povestește justiţiarul.
Însă poate cel mai important caz a fost reparea uneia dintre cele mai grave erori judiciare din România anilor ’70. Devenit mâna dreaptă a geniului în criminalistică Dumitru Ceacanica, Traian Tandin s-a ocupat de un caz aparte. În ziua de 8 iulie 1977, în Parcul Hipodrom din Bucureşti, au fost găsite, într-un pachet, învelite cu folie de plastic, mâinile unui cadavru. Ulterior, timp de patru zile, au mai fost identificate patru colete macabre, conţinând celelalte segmente ale corpului unei tinere femei, secţionat în şase. În urma autopsiei s-a stabilit că era cadavrul tinerei absolvente de liceu, care, înainte de a fi tranşată, a fost asfixiată şi violată. Fata, o tânără de 18 ani, venise din Sibiu să susţină examenul de admitere la ASE. Anchetatorii şi procurorii care se ocupau de acest caz l-au indicat pe taximetristul Gheorghe Samoilescu drept autorul acestui odios asasinat. Aceştia au considerat că el era singurul bărbat pe care victima îl cunoscuse în Bucureşti. Samoilescu a fost arestat şi supus unor torturi terifiante pentru a recunoaşte crima. Ajuns la capătul puterilor, acesta şi-a asumat fapta, iar părinţii lui s-au sinucis când au auzit mărturia băiatului lor, ştiind că este nevinovat. Trei ani mai târziu, când dosarul Samoilescu se afla în recurs, un judecător de la Tribunalul Bucureşti nu a acceptat nici în ruptul capului că taximetristul era adevăratul criminal, din lipsă de probe. Atunci a fost chemat Tandin să preia cazul, alături de Ceacanica. Au primit un pont din partea unui informator de pe teren și au descoperit adevăratul criminal în persoana lui Romca Cozmici, client fidel al restaurantelor din Capitală. Acesta i-a recunoscut informatorului că mai ascunde acasă, într-o găleată, şi capul secționat al prietenei sale.
Traian Tandin și-a cucerit soția la un dublu asasinat. Comisarul și Aurora s-au întâlnit la Galați, orașul ei natal, unde se produsese o crimă. Ea trebuia să-i facă un grafic pentru a reconstitui asasinatul. A scos-o în oraş și i-a arătat o poză cu o crimă oribilă. Așa a început relația celor doi, care mai târziu au făcut echipă și în anchetarea cazurilor. „Citesc cu atenţie toate manuscrisele lui şi îi mai aduc aminte numele criminalilor atunci când uită”, a dezvăluit Aurora.
Așadar, nu ratați, începând din 6 iulie, seria Tandin, 11 cărți polițiste scrise de legendarul criminalist, completată cu două volume semnate Dan Antonescu și Sorin Mihai Bărbieru, care acoperă cele mai importante cazuri din istoria României, dar și de peste hotare. În paralel cu acțiunile infractorilor, Tandin prezintă și activitatea plină de neprevăzut şi ascunzişuri, tensionată şi dureroasă, fascinantă, dar nu ferită de dezamăgiri, a celor care rezolvă cazurile și îi trimit pe criminali după gratii. Prețul unui volum este de 21,99 cu ziarul Jurnalul inclus.