Consiliul Europei a adoptat normele privind tehnicile genomice (NTG), stabilind oficial un cadru pentru sprijinirea „unui sector agroalimentar al UE mai competitiv și mai durabil”. De fapt, aceste norme deschid calea aplicării Acordului comercial UE-Mercosur. Aproximativ 90% din producția agricolă și agroalimentară a statelor Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay și Bolivia) se încadrează în categoria biotehnologiilor, adică produse obținute din organisme modificate genetic sau prin tehnici noi de editare genomică, protejate de patente de genă, de proces și de produs. Practic, tranzacțiile comerciale nu vor fi guvernate de regulile sanitare și fitosanitare clasice (SPS), aplicabile produselor convenționale, ci de prevederile Acordului TRIPS privind protecția proprietății intelectuale, care favorizează deținătorii de patente. Noile tehnici genomice - cunoscute și sub denumirea de ameliorare de precizie - sunt tehnici de ameliorare care modifică materialul genetic al plantelor, animalelor sau microorganismelor. Practic, sunt metode moderne de modificare precisă a ADN-ului organismelor folosind instrumente de biologie moleculară de ultimă generație. NTG permite editarea țintită a genelor, fără a introduce neapărat ADN străin (cum se întâmpla la OMG-urile clasice).
NTG-urile pot adăuga, elimina sau rearanja secțiuni de ADN pentru a aduce modificări, acestea incluzând adăugarea de noi trăsături, îmbunătățirea sau diminuarea caracteristicilor existente.
De exemplu, se poate utiliza NTG pentru a îmbunătăți conținutul nutrițional al alimentelor, a crește rezistența la boli la animalele de fermă sau a face culturile mai rezistente la buruieni, dăunători sau vreme extremă. NTG-urile sunt diferite de OMG-uri (organisme modificate genetic). NTG-urile editează în mare parte genele existente ale unui organism, în timp ce OMG-urile mută gene de la o specie la alta.
Bruxelles-ul pregătește abandonarea agriculturii clasice
Prin adoptarea normelor genomice, Comisia Europeană abandonează agricultura europeană și expune piața UE intereselor marilor corporații globale de biotehnologie. Normele în materie de brevete continuă să fie reglementate de Directiva UE privind biotehnologiile, însă regulamentul introduce noi măsuri de transparență. Dezvoltatorii de plante NTG-1 (plante considerate echivalente cu soiurile convenționale) trebuie să transmită informații privind brevetele relevante într-o bază de date publică și pot indica în mod voluntar intențiile de acordare a licențelor în condiții echitabile. Va fi creat un grup de experți pentru a studia impactul brevetelor asupra plantelor NTG. În termen de un an de la intrarea în vigoare a regulamentului, Comisia va publica un studiu privind efectele brevetării asupra inovării, disponibilității semințelor și competitivității sectorului și va propune acțiuni ulterioare, dacă este necesar, se precizează în documentul adoptat de Consiliul Europei.
Pentru categoria de plante NTG-1, regulamentul prevede condiții extrem de permisive: plantele cu de la una la 20 de modificări genetice sunt asimilate produselor convenționale, deși rămân purtătoare de patente. Aceste produse nu vor avea obligații clare de identificare, testare, analiză de risc, trasabilitate sau etichetare. În ceea ce privește a doua categorie (plante NTG-2 - cu modificări genetice mai complexe), acestea rămân supuse legislației UE existente privind plante OMG, inclusiv în ceea ce privește autorizarea, trasabilitatea și etichetarea obligatorie. Statele membre pot opta să nu cultive plante NTG-2 și pot introduce măsuri de coexistență pentru a preveni prezența neintenționată a acestora în alte produse.
Fermierii români se opun
Când Regulamentul NTG va intra în vigoare, piața UE va fi complet deschisă noilor plante. În lipsa unor mecanisme reale de protecție a producției interne, agricultura românească riscă să devină prima victimă a unei strategii comerciale europene care privilegiază comerțul și patentele în detrimentul fermierilor și al securității alimentare. Anticipând acest moment, un număr de 21 de asociații și organizații ale fermierilor români și societății civile au semnat, în decembrie 2025, o scrisoare deschisă adresată Guvernului României și Ministerului Agriculturii prin care le solicitau acestora să respingă propunerea Comisiei Europene privind dereglementare noilor tehnici genomice. Ei spuneau că textul negociat la nivel european elimină trasabilitatea și etichetarea NTG-1, permite brevetarea trăsăturilor naturale, restrânge drastic autonomia fermierilor și pune în pericol exporturile agricole către piețele terțe care nu recunosc noile tehnici genomice ca fiind echivalente cu ameliorarea convențională și le supun regimului organismelor modificate genetic. „Ne opunem însă unei dereglementări prost concepute, care elimină garanții esențiale (trasabilitate, coexistență, responsabilități clare), extinde efectele brevetării și transferă în mod nedrept riscurile și costurile exclusiv asupra fermierilor, care rămân captivi într-un sistem controlat de deținătorii de drepturi și de accesul la materialul genetic”, au transmis semnatarii scrisorii Guvernului și Ministerului Agriculturii. În aceste condiții, ei cereau oficialilor români:
-
Restabilirea trasabilității și etichetării obligatorii în toate etapele lanțului de comercializare;
-
Interzicerea brevetării caracteristicilor genetice întâlnite în natură;
-
Revenirea la principiul „plantă cu plantă”, cu analiză de risc individuală pentru fiecare varietate NGT;
-
Reguli clare de coexistență pentru a proteja fermierii și apicultorii de contaminare;
-
Eliminarea restricțiilor asupra schimbului de semințe între fermieri și protejarea soiurilor locale;
-
Dacă aceste condiții nu sunt incluse în textul final, România trebuie să voteze împotrivă.
SUA, câștigătoare ale Acordului Mercosur
Printre beneficiari indirecți ai acordului UE - Mercosur sunt Statele Unite. Majoritatea companiilor care dețin patentele genetice ale producției sud-americane sunt americane, nu europene. Excepțiile sunt puține, una dintre ele fiind Bayer. Totuși, Mercosur nu este un caz izolat, pentru că Uniunea Europeană are peste 100 de acorduri comerciale similare cu state precum Canada, Japonia, Coreea de Sud sau Indonezia, toți fiind actori importanți în domeniul biotehnologiei agricole. „Noul cadru aliniază reglementarea la progresele științifice, garantând că plantele NTG introduse pe piața UE sunt la fel de sigure ca soiurile ameliorate în mod convențional, menținând în același timp neschimbată legislația existentă privind OMG-urile”, susține Consiliul Europei.
Etapele următoare
Textul mai trebuie să fie adoptat acum, în mod formal, de Parlamentul European. Odată adoptat, regulamentul va intra în vigoare la 20 de zile după publicarea în Jurnalul Oficial al UE. Majoritatea dispozițiilor se vor aplica după o perioadă de tranziție de 24 de luni, acordându-se astfel timp pentru adoptarea normelor de punere în aplicare. Se preconizează că noul cadru se va aplica de la jumătatea anului 2028.
Japonia a lansat prima alimente NTG
În 2021, o companie japoneză a fost prima care a introdus pe piață un produs alimentar NTG, roșia. Ea a fost modificată pentru a crește conținutul de acid gama-aminobutiric, despre care se crede că ajută la scăderea tensiunii arteriale. Compania a continuat mai târziu cu peștele dorada roșie și peștele-balon tigru, care fuseseră modificați pentru a crește mai mari decât ar fi în mod normal.
„Nu se știe dacă aceste plante NTG sunt sau nu dăunătoare pentru sănătate, pentru că nu s-a vrut ca știința să abordeze această problemă. În România nu avem nici măcar un laborator care să cerceteze aceste aspecte. Pot spune că acum controversele legate de NTG-uri sunt similare cu cele legate de vaccinurile anti-COVID. Academia de Științe Agricole și Silvice pe vremea când era condusă de profesorul Vasile Tabără a cerut dezvoltarea unui laborator care să abordeze aceste probleme, tocmai pentru că nu știm care ar putea fi impactul consumului de alimente provenite din aceste NTG-uri. Pe de altă parte, fermierii vor deveni captivi acestor noi tehnologii, care vor fi protejate de patente comerciale. Se vor plăti bani mulți pentru a avea acces la aceste patente”.
ing. doctor în științe agricole Nicu Vasile
Ce poate face România
Pentru ca Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) să treacă de la bune intenții la protecție reală, trebuie să instituie un mecanism administrativ de „securitate biologică” în măsură să protejeze agricultura de invazia NTG-urilor. Doctorul în științe agricole Nicu Vasile spune că pe această listă, care trebuie adoptată rapid, ar trebui să figureze:
1. Registrul Național al Zonelor de Excludere (Zne-NTG)
MADR trebuie să definească prin ordin de ministru zone geografice în care cultivarea NTG-urilor este interzisă prin lege pentru a proteja puritatea genetică a bazinelor legumicole și semincere tradiționale.
-
Implementare: Aceste zone vor înconjura siturile unde se află fermele de elită ale Institutelor de Cercetare (ASAS) și ariile din jurul Băncii de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) Buzău sau al băncii din Suceava.
-
Scop: Prevenirea polenizării încrucișate între plantele editate genetic și resursele autohtone.
2. Protocolul de „Garanție a Originii” (Pașaportul Genetic)
MADR, prin Autoritatea Națională Fitosanitară, trebuie să instituie un sistem de monitorizare obligatorie a semințelor importate.
-
Măsură: Orice lot de semințe NTG care intră în România trebuie să fie însoțit de o „amprentă genetică” depusă la BRGV Buzău.
-
Protecție: Aceasta permite statului să verifice dacă trăsăturile brevetate ale multinaționalelor nu „migrează” ilegal către soiurile românești prin amestec fizic sau biologic.
3. Fondul de Despăgubire pentru Contaminare
MADR ar trebui să instituie o schemă de asigurare obligatorie pentru companiile care comercializează semințe NTG.
-
Mecanism: Firmele care vând NTG-uri în România contribuie la un fond de risc.
-
Utilitate: Dacă un fermier care cultivă soiuri tradiționale este dat în judecată pentru încălcarea unui brevet din cauza unei contaminări accidentale, MADR intervine prin acest fond pentru a acoperi costurile legale și pierderile de recoltă.
-
4. Condiționarea subvențiilor de utilizarea soiurilor certificate
Pentru a încuraja menținerea resurselor naționale, MADR poate crea scheme de sprijin cuplat (Pilonul I din PAC) specifice.
-
Stimulent: Subvenții mai mari pentru fermierii care folosesc semințe din Catalogul Oficial al Soiurilor din România certificate ca fiind libere de intervenții genomice brevetate.
-
5. Laborator Național de Referință pentru Detecția NTG
Fără capacitatea tehnică de a detecta editarea genetică, reglementarea rămâne doar pe hârtie.
-
Investiție: Dotarea laboratoarelor ISTIS (Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor) cu tehnologie de secvențiere de nouă generație (NGS).
-
Rol: Verificarea conformității produselor de pe piață și furnizarea dovezilor științifice în litigiile de proprietate intelectuală.