Redau aici - simplificat - un banc care circulă bine pe “net”, cu titlul “gluma oficială a Uniunii Europene”. “Cum arată raiul UE: La un prânz oficial, ești întâmpinat de un englez, bucătarul e francez, un italian întreține buna dispoziție a mesenilor, iar de organizare răspunde un neamț.
Iadul european: La un prânz oficial, ești întâmpinat de un francez, mâncarea a gătit-o un englez, de buna dispoziție se ocupă un neamț, dar nu te speria, totul e organizat de un italian.
La nivelul UE, au loc apoi dezbateri privind oficializarea glumei.
Un belgian zice că e gluma oficială europeană, pe care s-o învețe la şcoală toți copiii. Gluma va îmbunătăți relațiile dintre popoare, va stimula autoironia și cunoașterea multiculturală. Consiliul European s-a întrunit pentru a lua o decizie: britanicul anunță cu o figură foarte serioasă că gluma este de-a dreptul colosală. Francezul protestează, deoarece Franța e prezentată negativ. Polonia protestează și ea pentru că nu este prezentă în glumă. Luxemburgul vrea să știe cine va deține drepturile de autor. Suedezul privește către toți cu un zâmbet strâmb. Danemarca întreabă unde este referința sexuală explicită. Olanda n-a «prins» gluma, iar Portugalia n-a înțeles ce e aia «glumă». Spania zice că gluma e amuzantă, doar dacă știi că prânzul a fost programat la ora 13, când de obicei se ia micul dejun. Grecia se plânge că n-a știut de prânz și a ratat astfel o masă gratuită. România întreabă ce este un «prânz». Lituania și Letonia se plâng că traducerile lor sunt inversate, inacceptabil, deși se întâmplă tot timpul. Slovenia zice că n-a primit deloc traducerea, dar nu face caz. Slovacia spune că din moment ce în glumă nu apar rățușca și un instalator, înseamnă că traducerea este greșită. Britanicul crede că și povestea cu rățușca și instalatorul e foarte amuzantă. Ungaria anunță că n-a terminat de citit traducerea de 120 de pagini în maghiară. Apoi, reprezentantul Belgiei întreabă dacă belgianul care a propus gluma este vorbitor de flamandă sau de franceză. Deoarece, într-unul din cazuri va sprijini cu certitudine un compatriot, dar în celălalt caz va trebui să refuze, indiferent de calitatea glumei. La închidere, Germania anunță că a fost plăcută dezbaterea de aici, de la Bruxelles, dar că acum trebuie să ia toți trenul și să meargă la Strasbourg pentru a lua decizia. A cerut ca cineva să-l trezească pe italian, ca să nu piardă trenul și să se poată întoarce la Bruxelles pentru a anunța decizia. «Care decizie?», întreabă Irlanda și toți cad de acord că e timpul pentru o cafea. Bulgaria, ca de obicei, n-a înțeles nimic…”.
Notă: …Așa se întâmplă mai mereu la toate dezbaterile UE, indiferent de temă...