Jurnalul.ro Special Veniturile slujbașilor la stat nu mai pot fi anonimizate în declarațiile de avere. Parlamentarii au constatat că tot mai mulți funcționari cer secretizarea salariilor

Veniturile slujbașilor la stat nu mai pot fi anonimizate în declarațiile de avere. Parlamentarii au constatat că tot mai mulți funcționari cer secretizarea salariilor

de Ion Alexandru    |   

Anul trecut, Agenția Națională de Integritate a primit aproape 72.000 de solicitări din partea unor persoane care ocupă diferite funcții sau demnități publice ori diverse calități în companiile la care statul român este acționar majoritar, în vederea anonimizării veniturilor încasate în cuprinsul declarațiilor de avere.

Lucru considerat inacceptabil de către câțiva parlamentari de la PSD, care, încă de la începutul acestui an, au inițiat un proiect de lege care să interzică astfel de practici. Astfel, toți demnitarii, funcționarii publici, conducerile consiliilor de stat, membrii consiliilor de administrație, aleșii locali, magistrații, șefii serviciilor secrete și alte categorii de persoane remunerate din fonduri bugetare nu mai pot să-și secretizeze veniturile în declarațiile de avere pe care sunt obligați să le completeze și să le depună anual. Legea a trecut de Senatul României cu unanimitate de voturi, însă se află în dezbaterea Camerei Deputaților de exact o jumătate de an, aflându-se pe lista de vot final în Plen.

Proiectul de lege pentru completarea articolului 1 din Legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice a fost inițiat, încă de la începutul acestui an, de parlamentarii social-democrați Radu Ștefan Oprea, Alfred Simonis și Robert Cazanciuc și se află, în prezent, la vot final, în Camera Deputaților.

Conform acestei inițiative legislative, „veniturile realizate de categoriile de persoane prevăzute la articolul 1 alineat 1, din exercitarea funcției a calității pentru care există obligația declarării averii și intereselor, nu mai sunt supuse anonimizării, fiind exceptate de la normele care reglementează confidențialitatea acestora, în vederea aplicării dispozițiilor articolului 6 litera «d»”. De asemenea, proiectul mai precizează că, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, „se abrogă orice alte dispoziții contrare, chiar dacă acestea sunt cuprinse în legi speciale”.

Pe cine vizează aceste modificări

Modificările vizează toate persoanele care dețin funcții în stat, cum ar fi președintele României și consilierii de stat, senatorii și deputații, europarlamentarii, prim-ministrul și miniștrii, secretarii de stat, subsecretarii de stat, consilierii Cancelariei prim-ministrului, membrii CSM, judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, personalul auxiliar de specialitate de la instanțe și parchete, judecătorii CCR, membrii Curții de Conturi, președintele Consiliului Legislativ, Avocatul Poporului, conducerea Consiliului Concurenței, a CNSAS, a Consiliului Economic și Social, Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, CSA, Consiliul de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, CNCD, CNA, membrii consiliilor de administrație din SRTV și SRR, conducerea ANI, membrii CNI, directorul general al Agerpres, conducerile SRI, SIE, SPP și STS.

De asemenea, legea îi vizează pe aleșii locali, funcționarii publici, inclusiv pe cei cu statut special, personalul de conducere din învățământ și din sistemul de sănătate publică, pe membrii consiliilor de administrație, ai consiliilor de supraveghere și pe șefii din regiile autonome, din companiile de stat, pe guvernatorul, pe prim-viceguvernatorul și pe viceguvernatorii BNR, pecum și pe candidații care vizează funcții sau demnități publice alese.

 

Cum justifică inițiatorii necesitatea modificărilor

Potrivit inițiatorilor acestui proiect de lege, „completarea în întregime a declarațiilor de avere vine să asigure transparență și credibilitate. Din analiza activității Agenției Naționale de Integritate, a rezultat o serie de aspecte care reclamă îmbunătățirea cadrului legislative”.

Astfel, arată social-democrații, „ocuparea unei funcții pentru care există obligativitatea declarării averii și a intereselor responsabilizează persoana respectivă față de societate într-o mai mare măsură și este de natură să justifice o anume ingerință a statului față de drepturile și libertățile fundamentale ale acestora”.

În documentul citat, se precizează că „veniturile încasate de persoanele vizate se află cel puțin în legătură cu bugetul general consolidate al statului”. Asta, deoarece o parte dintre aceste persoane sunt remunerate conform Legii 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, iar pentru cealaltă parte legea bugetului stabilește obiectivele de politică salarială pe baza cărora operatorii economici își fundamentează indicatorii din bugetele de venituri și cheltuieli.

Autorii legii mai arată că „transparența veniturilor obținute de către persoanele care dețin funcții publice sau contractuale în toate instituțiile sau autoritățile publice ori în cadrul companiilor naționale, societăților naționale, regiilor naționale la care statul este acționar majoritar, pentru care există obligația declarării averii și a intereselor reprezintă o nevoie actuală a societății civile”.

 

În 2022, ANI a primit 72.000 de cereri de secretizare a banilor încasați de la stat

Numai că, în ciuda acestei necesități, autorii legii reclamă faptul că se observă o „creștere semnificativă a solicitărilor de anonimizare a veniturilor de către persoane care obțin astfel de funcții și nicidecum expunerea transparentă a veniturilor”.

„În anul 2022, au fost înregistrate 71.870 de cereri de anonimizare a veniturilor, numărul mare de solicitări îngreunând activitatea inspectorilor de integritate”, se arată în expunerea de motive care însoțește acest proiect de lege. Aceste solicitări de anonimizare a veniturilor care se fac invocă prevederi din legislația civilă sau din cea aferentă dreptului muncii și, în opinia inițiatorilor, „contravin principiului deschiderii și transparenței, potrivit Codului administrativ, conform căruia activitățile desfășurate în exercitarea diferitelor categorii de funcții sunt publice și pot fi supuse monitorizării cetățenilor, iar componența veniturilor astfel obținute nu poate fi exclusă”.

În final, se subliniază că modificarea propusă vizează „eliminarea inegalității de tratament în ceea ce privește posibilitatea anonimizării veniturilor”.

Legea a primit avize favorabile din partea Consiliului Economic și Social și a Consiliului Legislativ, iar, la data de 30 mai 2023, a trecut de Senatul României cu 109 voturi „pentru” la zero „împotrivă”.

Din 6 iunie, proiectul se află pe masa Camerei Deputaților, care este for decizional, iar raportul Comisiei Juridice a fost transmis Plenului abia la data de 21 noiembrie. În acest moment, legea se află în Plen, urmând să primească votul final.

 

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri