Articolele din legea ANI care obligau demnitarii și ocupanții de funcții publice să-și publice declarațiile de avere și de interese vor dispărea cu totul din legislația românească, începând cu data de 27 iulie, odată ce se va împlini termenul de 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial a deciziei CCR de secretizare a acestor informații, dacă Parlamentul sau Guvernul nu operează modificările necesare. Constituția prevede că, în acest interval de 45 de zile, prevederile declarate neconstituționale sunt suspendate de drept.
Niciun parlamentar din cei 464 de aleși, nici Guvernul nu au luat vreo măsură pentru repararea acestei situații, preferând, cu o majoritate copleșitoare, să nu-și publice propriile declarații de avere și de interese la zi. Odată depășit acest termen de 45 de zile, nimeni nu va mai fi nevoit să publice acest gen de documente, iar opinia publică nu va mai avea acces la ele. Culmea, în programul de guvernare al Coaliției se promite „armonizarea legislației privind integritatea în funcțiile publice cu decizia CCR, în sensul transparentizării declarațiilor de avere și de interese”, dar cu intrare în vigoare de la… 1 ianuarie 2026. Adică, la o jumătate de an după ce prevederile legale nu vor mai exista.
Peste exact 11 zile, adică în data de 27 iulie 2025, prevederile legale care permit și chiar obligă demnitarii și funcționarii publici, precum și alte categorii de persoane plătite din bani publici sau care ocupă diferite funcții în stat sau în companiile și regiile de stat, magistrații, șefii serviciilor de informații etc, să își întocmească și să facă publice declarațiile de avere și declarațiile de interese vor dispărea complet din legislația națională a statului român.
Asta, deoarece, la data de 29 mai 2025, Curtea Constituțională a României a adoptat Decizia nr. 297/2025, prin care a constatat că mai multe articole din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate (ANI) sunt neconstituționale sau, într-un anumit caz, sunt constituționale doar în condițiile stabilite de către Curte.
Această decizie a Curții Constituționale a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data de 12 iunie 2025, dată de la care, practic, decizia a devenit general obligatorie și a început să-și producă efectele juridice.
Potrivit articolului 147 din Constituția României, „dispozițiile din legile și din ordonanțele în vigoare constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale, dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun în acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției”. Același articol din Legea fundamentală mai statuează și faptul că „pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept”.
Bunurile neamurilor nu se mai declară
În aceste condiții, din data de 12 iunie 2025, dispozițiile legale referitoare la transparentizarea averii și intereselor demnitarilor și funcționarilor de la stat sunt suspendate de dret, dar, începând cu data de 27 iulie 2025, când se împlinește termenul constituțional de 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial, încetează efectele juridice ale articolului 3 alineat 2, ale articolului 6 alineat 1 litera „d” și ale articolului 12 alineat 6 din Legea nr. 176/2010.
Aceste dispoziții care nu vor mai exista, ca urmare a depășirii termenului în care Parlamentul sau Guvernul puteau interveni, reglementau, succesiv, trei situații punctuale. Prima, aceea că „declarațiile de avere se întocmesc pe propria răspundere și cuprind drepturile și obligațiile declarantului, ale soțului/ soției, precum și ale copiilor aflați în întreținere”.
A doua reglementare care va dispărea complet din legislație se referea la faptul că „persoanele responsabile cu implementarea procedurilor referitoare la declarațiile de avere și la declarațiile de interese au obligația să se înregistreze în această calitate pe e-DAI și să asigure afișarea și menținerea declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese pe pagina de internet a instituției, în termen de 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepția localității unde sunt situate, adresei instituției care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum și a semnăturii olografe. Declarațiile de avere și declarațiile de interese se păstrează pe pagina de internet a instituției și a Agenției Naționale de Integritate pe toată durata exercitării funcției sau a mandatului și trei ani după încetarea acestora și se arhivează potrivit legii”.
Documentele dispar de pe site-ul ANI
Mai departe, a treia prevedere care se va „evapora” din legislația românească se referă la faptul că „Agenția Națională de Integritate asigură afișarea declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese pe paginile de internet ale Agenției, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepția localității unde sunt situate, a codului numeric personal, precum și a semnăturii”, precum și că „declarațiile de avere și declarațiile de interese se mențin pe pagina de internet a Agenției Naționale de Integritate pe toată durata exercitări funcției sau a mandatului și trei ani după încetarea acestuia și se arhivează potrivit legii”.
Deja, pe portalul legislativ al Ministerului Justiției, în dreptul acestor articole din Legea nr. 176/2010, sunt menționate „Note”, conform cărora „prin Decizia CCR nr. 297 din 29 mai 2025 (….), s-a admis excepția de neconstituționalitate. (…) Prin urmare, începând cu data de 12 iunie 2025, aceste dispoziții se suspendă de drept, urmând să-și înceteze efectele juridice începând cu data de 27 iulie 2025, dacă legiuitorul nu intervine pentru modificarea prevederilor atacate”.
Executivul nu a făcut nimic. Nici OUG, nici proiect de lege
Constituția prevede, așa cum am arătat mai sus, exact instituțiile statului care pot interveni, în acest caz, pentru a se respecta și asigura, în continuare, principiul transparenței, al integrității și al onestității celor care ocupă funcții publice sau care încasează bani de la bugetul de stat sau al instituțiilor ori companiilor de stat.
Prima instituție care poate face ceva este Guvernul României. Executivul poate interveni sau, mai bine zis, ar fi putut, dacă ar fi vrut, să intervină, până pe 27 iulie 2025, pentru a modifica și pentru a completa sau chiar rescrie aceste prevederi declarate de către CCR ca fiind neconstituționale, prin două metode.
Prima modalitate era adoptarea unei ordonanțe de urgență, tocmai având în vedere situația urgentă, întrucât termenul de 45 de zile este unul extrem de strâns. A doua modalitate la îndemâna Guvernului era elaborarea unui proiect de lege care să fie transmis Parlamentului. Ar fi existat și o a treia metodă, și anume ca Guvernul să fi operat aceste reparații chiar prin angajarea răspunderii în fața Parlamentului, așa cum, deja, a făcut-o cu primul pachet al austerității fiscal-bugetare.
Realitatea factuală este că nu există nici ordonanță de urgență, nici proiect de lege, nici asumare a răspunderii Guvernului care să vizeze măsuri pentru nesecretizarea averilor și intereselor demnitarilor și a familiilor acestora.
464 de senatori și deputați. Absolut niciunul nu a intervenit cu vreo inițiativă legislativă
Dacă Guvernul ar fi putut tranșa această reparație rapid, dar nu a făcut-o, există și Parlamentul României care are puterea să o facă, dar nu a făcut-o nici el. Fiecare parlamentar poate, conform prerogativelor constituționale, să inițieze și să promoveze o inițiativă legislativă.
Avem, după alegerile legislative din 1 decembrie 2024, 464 de parlamentari, dintre care 330 de deputați și 134, senatori. PSD are 131 de parlamentari, AUR 89, PNL 72, USR 59, UDMR 32 SOS România 26, Partidul Oamenilor Tineri 20, Grupul Minorităților Naționale din Camera Deputaților 17 și grupurile parlamentare ale neafiliaților 20. Niciunul dintre acești aleși nu a inițiat, până la data redactării acestui articol, vreun proiect de lege prin care să fie reglementată, în continuare, obligația demnitarilor și a funcționarilor publici ori a conducătorilor instituțiilor publice și ai companiilor sau autorităților din subordinea lor să își completeze declarația de avere și declarația de interese, precum și ca aceste documente să fie publicate pe site-urile instituțiilor unde activează, dar și pe portalul de specialitate al Agenției Naționale de Integritate.
În această privință, se dovedește că nu există voință politică nici din partea Puterii, care are în Parlament 311 voturi, nici din partea Opoziției, care are 153 de parlamentari, cu tot cu senatorii și cu deputații neafiliați.
Consecința acestei pasivități complice este că, începând cu data de 27 iulie 2025, aceste prevederi legale nu vor mai exista.
Consecințe
Astfel, cei obligați până acum să o facă nu mai pot fi siliți să declare averea, interesele și afacerile soțului sau ale soției, inclusiv afacerile cu statul pe care aceste rude ale demnitarilor și funcționarilor publici le derulează, prin intermediul unor companii. Nu se va mai ști public nici dacă la aceste firme au calitatea de asociat sau de administrator chiar copiii majori ai acestor demnitari. Nu mai pot afla, nici chiar e către cei de la ANI, dacă potențialul declarant are bunuri sau bani trecuți pe numele unor rude. Despre opinia publică, nici vorbă să mai aibă acces la astfel de informații.
La informațiile extrem de precare pe care declaranții mai trebuie să le ofere, odată cu ieșirea din vigoare a prevederilor legale anulate de către CCR, va avea acces doar ANI, iar nici instituțiile unde activează și nici ANI nu mai au dreptul legal să asigure și să mențină pe site-urile lor publicarea acestor documente.
Presa și cetățenii contribuabili nu vor mai putea intra în posesia unor asemenea informații de maxim interes public, nici dacă solicită, în mod expres, accesul la aceste documente, în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. Agenția Națională de Integritate a invocat, deja, într-un răspuns la o solicitare de presă, decizia CCR și a precizat faptul că aceste informații nu mai sunt de interes public.
Cu mici excepții, toată lumea se conformează
Lipsa de interes a Guvernului și a Parlamentului, înțelegând, aici, fiecare senator și fiecare deputat în parte, cu privire la repararea, printr-o nouă lege, a acestei monstruozități denotă că această situație le convine de minune.
Există foarte puțini demnitari care continuă, de bunăvoie, să facă acest exemplu de transparentizare a veniturilor, averilor și intereselor lor, după decizia controversată a Curții Constituționale. Însă o fac doar pentru că vor ei, nu pentru că îi obligă vreo lege. Iar pentru că nu îi mai obligă legea, majoritatea nu o mai fac deloc. Neobligarea prin lege a creat o situație paradoxală în România, Avem vicepremieri, procurori șefi ai marilor parchete, judecători, procurori, secretari de stat, consilieri prezidențiali, persoane din conducerea Parlamentului, senatori, deputați, membri în consiliile de administrație ale întreprinderilor de stat, șefi ai serviciilor speciale și de informații, magistrații de la CCR, personalul Curții de Conturi, conducerea Băncii Naționale și alții care, în această vară, nu și-au mai actualizat declarațiile de avere sau de interese. Iar cei proaspăt numiți în multe dintre aceste funcții nu au depus nici măcar un astfel de document.
Culmea ipocriziei. Rezolvarea situației este promisă în programul de guvernare
Pentru ca această situație să depășească orice limite, în Programul de Guvernare PSD – PNL – USR – UDMR - Grupul Parlamentar Minorităților Naționale din Camera Deputaților 2025, la capitolul „Dezvoltare, administrație publică, lucrări publice și reformă administrativă”, subcapitolul „Reformă/ reorganizări, la punctul 25, publicat la pagina 44, scrie: „Armonizarea legislației privind integritatea în funcțiile publice cu decizia CCR, în sensul transparentizării declarațiilor de avere și de interese – cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2026”.
Adică, Guvernul își propune să modifice articolele declarate neconstituționale abia la o jumătate de an după ce aceste articole nu vor mai exista în legislație, timp în care niciun demnitar și deținător de funcție publică nu va mai fi obligat să-și transparentizeze averea și interesele.