Deşi este percepută ca fiind o boală a adultului, depresia - una dintre cele mai grave afecţiuni “moderne” - face tot mai multe victime în rândul copiilor din România. Dacă suferinţa nu este descoperită și tratată la timp, se poate ajunge la suicid, iar în ţara noastră, la adolescenți, sunt cu 50% mai multe cazuri față de media europeană. Tristeţea prelungită, scăderea performanţelor şcolare, pierderea energiei, izolarea și scăderea apetitului sunt câteva dintre simptomele care ar trebui să-i alameze pe părinţi.
Sănătatea mintală a copiilor şi adolescenţilor reprezintă o prioritate la nivel european ca urmare a incidenţei crescute a acestui tip de tulburări şi a consecinţelor pe termen lung. În ciuda avertismentelor repetate ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), potrivit cărora, până în 2020 depresia va fi una dintre cele mai mari probleme ale omenirii, în România, promovarea sănătăţii mintale şi prevenirea tulburărilor mintale a fost o temă neglijată ca prioritate de sănătate publică, iar rezultatele se văd.
În ţara noastră sunt circa 150 de mii de copii cu tulburări depresive, conform estimărilor Organizaţiei Salvaţi Copiii, iar un studiu realizat anul trecut de Asociația Română de Psihologie și Psihoterapie arată că, în România, se sinucid cu 50% mai mulți tineri cu vârste cuprinse între 15 şi 19 ani, față de media europeană.
Printre cauzele instalării bolii, factorii genetici joacă un rol important, însă, la fel de importanţi sunt şi factorii de mediu. Copiii şi adolescenţii tăcuţi, introvertiţi, cu dificultăţi de adaptare la situaţii noi sunt mai predispuşi emoţional la stări depresive atunci când apar schimbări majore în vieţile lor.
“Este vorba de un dezechilibru bio-chimic. Sigur că, dacă sunt niște factori favorizanți în viața copilului, imediat se poate instala.. Dar, în primul rând, este un dereglaj bio-chimic al neuro-transmițătorilor. Și nu trece de la sine. În general, se recomandă medicație psihiatrică și trebuie neapărat văzut care sunt factorii care au favorizat apariția depresiei”, ne-a explicat psihologul Cătălina Dumitrescu, precizând că pot fi foarte mulți factori care pot perturba copilul, determinând apariția depresiei: „Factorii din mediul imediat al copilului - în familie, mediul ambiant la școală, o adaptare mai greoaie la început de școală sau la schimbarea școlii”. Specialiştii spun că este absolut necesară diferenţierea depresiei de episoadele tercătoare de tristeţe. „Simptomele care ar trebui să îngrijoreze, în general, sunt: starea predominantă de tristețe a copilului, izolarea și evitarea oricărei interacțiuni, precum și lipsa de interes sau de plăcere pentru orice fel de activitate. Sunt destul de evidente simptomele, nu e așa, că «mi se pare că este ceva în neregulă cu copilul» și nu implică doar o zi-două. Vorbim de o stare care durează”, a precizat psihologul.
Potrivit psihiatrilor, depresia poate apărea până la 1% dintre preșcolari, 2-3% dintre școlari și 5-8% dintre adolescenţi, repartiția pe sexe fiind egală până în jurul vârstei de 15 ani. După această vârstă, fetele sunt de două ori mai afectate decât băieții.
În România, se estimează ca aproape 10% din populaţie suferă de tulburări de tip depresiv.