Deși este privită de cele mai multe ori ca fiind „un moft” sau „o tristețe care trece”, depresia este o afecțiune reală, catalogată de specialiști drept „boala secolului”, și trebuie tratată cu terapie și, când e cazul, cu medicamente. În contextul pandemiei de coronavirus, pacienții cronici sunt tot mai afectați de stări de anxietate și de depresie din cauza izolării îndelungate și a accesului dificil la serviciile medicale, avertizează Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC) din România. Reprezentanții pacienților atrag atenția asupra acestei afecțiuni prin campania „Depresie, nu impresie” și cer autorităților să deconteze terapia psihologică pentru această boală.
Apatie, un sentiment persistent de tristețe, pesimism, lipsa interesului pentru orice fel de activitate și chiar pentru viață, sau letargie totală. Sunt câteva semne și simptome ale depresiei, o afecțiune ale cărei mecanisme declanșatoare încă nu au fost înțelese pe deplin de către specialiștii. Statisticile arată cifre tot mai mari, de la an la an, însă medicii spun că numărul persoanelor care rămân nediagnosticate este cu mult mai mare.
„Oamenii nu vorbesc despre ea (n.r. - depresie) pentru că nu îi înțeleg gravitatea. Faptul că e nevăzută, nepalpabilă, face ca problema aceasta de sănătate să nu fie luată în serios”, spune medicul psihiatru Gabriel Diaconu.
Cronicii, mai afectați în contextul COVID-19
Pentru foarte mulți oameni, pandemia de coronavirus este extrem de stresantă, însă persoanele cu boli cronice sunt mai afectate de anxietate și de depresie din cauza izolării și a accesului foarte dificil la serviciile medicale. „Persoanele cu boli cronice sunt cele mai vulnerabile, fizic și emoțional. Atenție! Depresia nu este o glumă. Este important să apelăm la serviciile specialiștilor acum și în orice moment ne simțim depășiți de situație. În plus, dacă cineva apropiat nouă suferă de depresie, să nu ignorăm. Să nu avem impresia că e o stare care va trece la un moment dat. Ignoranța are consecințe grave”, spune Radu Gănescu, președinte COPAC.
Potrivit acestuia, depresia este doar o stare proastă trecătoare sau un moft, iar campania lansată, ieri, îi va ajuta pe oamenii să înțeleagă că aceia care se confruntă cu această afecțiune au nevoie de ajutor.
Decontarea terapiei
„Autoritățile ar trebui să susțină și să deconteze terapia psihologică pentru depresie”, subliniază Radu Gănescu, deoarece unele dintre persoanele care suferă de depresie au nevoie de mulți ani de terapie și nu mulți își permit financiar să o urmeze. „Am 34 de ani, iar de 20 fac terapie constantă pentru depresie. De 8 ani iau și medicamente. Depresia nu este un alint, o invenție sau o cerșire de atenție, cum cred mulți. Mi-ar plăcea să nu ne mai fie rușine să spunem că avem depresie și aș vrea cei din jur să fie mai atenți la vorbele lor”, spune Greta Goran, o tânără care se luptă din adolescență cu depresia.
Specialiștii spun că această afecțiune complexă trebuie tratată cu terapie și, de foarte multe ori, cu medicamente, care au rolul de a corecta dezechilibrul chimic din creier. Aproape 300 de milioane de oameni suferă de depresie la nivel mondial, iar numărul celor care se sinucid ajunge la aproape 800.000, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.
În România, numărul persoanelor care suferă de depresie s-a triplat în doar trei ani (de la 1,5% din populație, în 2014, la 5% - în 2017), potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică.
„Nu am ajuns la psihiatru, ci la psihologi. Târziu am înțeles că este un dezechilibru chimic. Am încercat să mă înțeleg mai bine pe mine și am avut prietenii alături. Deși aveam tot, simțeam o nefericire. Nu înțelegeam de unde vine și parcă trăia altcineva viața în locul meu”
Marius Manole, actor