Aleșii în cauză sunt nemulțumiți că respectivele funcții pot fi ocupate de persoane care nu au experiență profesională în telecomunicații, dar și de faptul că personalul ANCOM nu are interdicția de a ocupa funcții de conducere în cadrul unor partide politice. Legea, care a fost respinsă, prin vot, de către Senatul României, la finalul lunii trecute, a ajuns pe masa Camerei Deputaților, în calitate de for decizional.
Este vorba despre proiectul de lege pentru modificarea și completarea OUG 22/2009, privind organizarea ANCOM, iar autorii modificărilor legislative susțin, în expunerea de motive, că numirea președintelui și a vicepreședinților, cu nominalizarea funcțiilor, se face la propunerea comună a Comisiei pentru tehnologia informațiilor din Camera Deputaților și din Senat, comisii care efectuează o selecție a propunerilor dintr-o listă de mai mulți candidați, „fără a fi necesară audierea candidaților sau dezbaterea pe baza competențelor acestora, premergător acordării avizelor pozitive sau negative pentru candidaturile depuse”.
„Acest vid legislativ descurajează dialogul deschis și votul pe baza competențelor candidaților. Prin lipsa audierilor este încurajat votul politic pe linie de partid al unor persoane care vor avea în atribuții reglementările sectorului și pieței comunicațiilor, fără a avea neapărat competența profesională necesară”, se arată în această expunere de motive.
Vor să conducă instituția? Nu au voie să aibă funcții în partide
Potrivit inițiatorilor proiectului de lege, având în vedere importanța atribuțiilor ANCOM, este necesar ca pentru posturile de conducere, candidații să aibă o minimă legătură cu domeniul în care vor activa, „contorizându-se chiar și experiența conexă în funcții de conducere și vechimea în muncă”. „Rezultatele propunerii referitoare la experiența în muncă și un prag minim de 5 ani experiență în funcții de conducere se regăsesc deja și la celelalte autorități similare din România și asigură numirea prin vot al Parlamentului a unor persoane care au mai avut tangență cu domeniul pe care urmează să-l controleze. Având în vedere faptul că atribuțiile exercitate de către ANCOM includ raporturi și cu persoane juridice de drept public, se impune ca salariații să nu aibă funcții de conducere în partidele politice, așa cum este deja prevăzut în legislație și pentru restul instituțiilor similare”, se arată în documentul citat.
Conform proiectului, conducerea ANCOM este numită prin vot politic și are dreptul, ulterior numirii, să aprobe structura organizatorică a instituției, salariații au dreptul de a se implica în activități politice și de a fi membri ai unui partid politic, însă, având în vedere activitățile de control, de interacțiune și cu persoanele juridice de drept public, „este decent ca aceștia să nu dețină funcții de conducere în partidele din care fac parte”.
Cum arată modificările
Modificările propuse vizează că persoanele care candidează pentru funcțiile de conducere din ANCOM să trebuiască să fie cetățeni români, absolvenți de studii superioare în domeniile comunicațiilor electronice, economic sau juridic, cu o vechime în muncă de minimum 10 ani, precum și cu o experiență în funcții de conducere de cel puțin 5 ani în domeniul comunicațiilor sau în domenii conexe.
Mai departe, legea vrea ca salariații ANCOM să aibă studii tehnice, economice sau juridice și minimum 3 ani vechime în sectorul comunicațiilor sau în activitatea de reglementare și să nu poată deține funcții de conducere la niciun nivel în partidele politice, să nu poată fi aleși locali, să nu poată deține acțiuni sau părți sociale la societățile comerciale cu obiect de activitate în domeniul comunicațiilor electronice, al serviciilor poștale, al audiovizualului sau în orice alte domenii care se află în competența ANCOM și nici să poată avea calitatea de membru în organele de conducere ale unor asemenea societăți.
ANCOM susține că va intra în blocaj
În punctul de vedere transmis Parlamentului, ANCOM susține că propunerea ca personalul propriu să aibă studii tehnice, economice sau juridice nu este însoțită de niciun fel de justificare cu privire la considerentele pentru care doar aceste studii sunt apreciate ca fiind relevante pentru activitatea ANCOM, nu și relațiile internaționale sau administrația publică.
„Apreciem că reducerea drastică a bazinului de selectare aflat la dispoziția ANCOM, precum și lipsa diversificării acestuia din perspectiva competențelor solicitate prin prevederea propusă vor impacta negativ capacitatea administrativă a ANCOM”, se mai arată în acest punct de vedere.
De altfel, și Consiliul Legislativ atrage atenția că soluțiile legislative referitoare la cerințele de studii, de vechime în muncă și de conducere în specialitate nu pot produce efecte decât pentru viitor, putându-se aplica numai pentru ocuparea următoarelor mandate de președinte și de vicepreședinte, respectiv pentru ocuparea următoarelor posturi scoase la concurs, în cazul personalului.
În Senat, Coaliția a respins propunerile. Votul în Camera Deputaților este decisiv
Este evident că inițiativa legislativă a apărut după ce Valeriu Zgonea a fost numit, în această primăvară, la conducerea ANCOM, pentru un mandat de 6 ani. Valeriu Zgonea nu face, în prezent, parte din niciun partid politic, dar a deținut, timp de patru mandate, între 2000 și 2016, funcția de deputat din partea PSD, iar, între 2012 și 2016, a fost chiar președintele Camerei Deputaților.
Între 2018 și 2023, timp de aproape cinci ani, Valeriu Zgonea a lucrat la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Informatică (ICI București) și este absolvent al Institutului Național de Construcții.
Proiectul de lege a primit un raport de respingere din partea Comisiei pentru Drepturile Omului din Senat, iar, la data de 20 septembrie 2023, legea a ajuns la vot, în Plenul Camerei superioare a Parlamentului. Din cei 87 de senatori prezenți, 55 au votat pentru adoptarea raportului de respingere și împotriva proiectului de lege (34 de la PSD, 20 de la PNL și senatoarea AUR Evdochia Aelenei). Împotriva raportului de respingere și pentru adoptarea proiectului de lege au votat 28 de senatori (8 de la AUR, 4 neafiliați și 16 de la USR), iar 4 senatori UDMR sau abținut de la vot. În data de 25 septembrie, proiectul a fost înaintat Camerei Deputaților, care este for decizional, unde Comisia pentru Administrație Publică și Comisia pentru Tehnologia Informației au termen să depună raportul final până în data de 18 octombrie.