Pensia nu este un cadou pe care ni-l face statul! Și nu este nici o favoare făcută de vreun vremelnic guvern, deși de multe ori pensia ajunge să fie o momeală electorală. Am mai scris aici că banii de pensie nu sunt bani publici, care să fie obținuți de stat prin colectarea de taxe și impozite. Banii de pensie sunt contribuții pe care fiecare cetățean le pune deoparte din veniturile personale, pentru a dispune de această însumată contribuție mai târziu, când nu mai este activ economic. Orice agoniseală obținută prin munca depusă (venituri fie de la stat, fie de la privat) este o proprietate privată. Deci orice pensie reprezintă o felie din această agoniseală individuală, privată, de bani!
Majorarea pensiei din Pilonul I, făcută din pix politic
Cea mai mare parte din această agoniseală privată este administrată de stat și se numește “Pilonul I”. Statul administrează Pilonul I astfel: colectează contribuțiile celor aflați astăzi în câmpul muncii și tot astăzi plătește pensiile către cei pensionați. Deci statul nu investește banii din Pilonul I, doar îi colectează și apoi îi și dă în plată. După caz, guvernul mărește, scade sau îngheață pensiile prin decizii exclusiv politice și în funcție de interesele electorale ale momentului și nicidecum prin decizii de investiții financiare pe termen lung. Așadar, banii privați trimiși către Pilonul I devin bani privați administrați de stat, iar statul ne-a demonstrat în ultimii 30 de ani că este cel mai ineficient administrator al agoniselii noastre (și chiar și al activelor sale, dacă e să ne uităm la soarta companiilor de stat sau a proprietăților acestuia). Majorarea pensiei din Pilonul I nu are legătură cu nici un randament financiar, se face doar din pix politic (guvernamental sau parlamentar), prin recalcularea punctului de pensie sau prin stabilirea procentului de creștere.
Pensia administrată privat, o investiţie pe termen lung
Pe de altă parte, avem și două tipuri de pensii administrate privat: cea obligatorie și cea facultativă. Pensia obligatorie administrată privat (Pilonul II) provine din partea de contribuție la sistemul de pensii care e redirecționată de la sistemul public către un fond de pensii administrat privat. Pentru Pilonul II nu plătește nimeni nimic în plus, contribuția se face redistribuind 3,75% din venitul lunar brut, parte a procentului de 10,5% care înseamnă CAS (contribuția pentru asigurări sociale). Și toți cetățenii mai au o opțiune de a economisi bani pe termen lung: pensia facultativă -Pilon III- este destinată creşterii resurselor financiare disponibile la vârsta pensionării. Oricine are posibilitatea să contribuie la un fond de pensii facultative cu până la 15% din veniturile brute realizate lunar. Societatea de administrare a fondurilor de pensii private are drept obiectiv principal obţinerea unei pensii satisfăcătoare pentru cel care a contribuit de-a lungul timpului în sistemul de pensii facultativ. Pensia administrată privat va depinde astfel de banii acumulaţi prin contribuţiile participanţilor, dar şi de randamentul obţinut din investiţiile făcute de administratorii fondurilor. Pilonul III este, deopotrivă, o investiţie financiară şi o variantă de economisire pe termen lung. Administratorii de fond trebuie să respecte multe rigori legislative: existența unei bănci depozitare a fondului, a unui auditor financiar al fondului și al societății de administrare a fondului, prezența unor auditori IT, toate operând sub strictul control al Autorității de Supraveghere Financiară.
Randament de 3 ori peste inflaţie
Pentru cei 7,6 milioane de participanți, Pilonul II a realizat în anul pandemic 2020 un randament mediu de 6,2%, de trei ori mai ridicat decât rata inflației de anul trecut. Pe întreaga sa perioadă de funcționare (2008-2020), Pilonul II a înregistrat un randament mediu anual de 8,17% (față de o inflație medie anuală de aproape 3%). Potrivit unor date statistice ale Asociației Administratorilor de Pensii Administrate Privat (APAPR), în cei 13 ani de funcționare Pilonul II a realizat câștiguri financiare net superioare inflației și acumulării în depozite bancare în lei (de aproape 3 ori), și de 4,5 ori mai mari decât plasarea banilor în moneda euro. Și Pilonul III a înregistrat în 2020 rezultate pozitive, cu un randament mediu de 4,64%, iar pe toată durata de funcționare, fondurile de pensii facultative au realizat un randament mediu anual de 5,97%.