Comitetul pentru prevenirea Torturii al Consiliului Europei (CPT) sesizează, în ultimul raport referitor la închisorile şi spaţiile de detenţie din România, dat publicităţii ieri, existenţa unor preocupări deosebite cu privire la persistenţa abuzururilor exercitate asupra persoanelor private de libertate. Abuzuri puse în sarcina atât a personalului unităţilor de detenţie, cât şi a celorlalţi deţinuţi. În acelaşi raport se vorbeşte despre rele tratamente aplicate de poliţie. Însă, documentul are şi o serie de referiri pozitive legate de scăderea populaţiei penitenciarelor.
Concluziile CPT vin ca urmare a unei vizite din anul 2018, în România, când a fost examinat tratamentul aplicat de către Poliţie persoanelor private de libertate şi condiţiile de detenţie ale deţinuţilor aflaţi în arest preventiv, din zece centre de detenţie. Tot atunci, au fost vizitate închisori, unde a fost “investigat” tratamentul deţinuţilor în regim închis şi de maximă siguranţă şi a celor în arest preventiv şi furnizarea îngrijirilor medicale.
Raportul semnalează că majoritatea persoanelor chestionate de către delegaţia CPT au declarat că au fost tratate corect de poliţişti. Totuşi, deţinuţii au făcut un număr mare de declaraţii privind rele tratamente fizice aplicate de către poliţişti, multe dintre acestea susţinute de dovezi medicale. Aceste acuzaţii se refereau în special la “palme, pumni, şuturi şi lovituri de baston, aplicate de poliţişti suspecţilor, fie la momentul arestării, fie în timpul interogării la secţia de poliţie, aparent în scopul forţării unei mărturii”. Astfel încât, raportul recomandă ca Ministerul de Interne şi Inspectoratul General al Poliţiei Române să “transmită un mesaj hotărât privind faptul că relele tratamente aplicate persoanelor deţinute sunt ilegale, denotă lipsă de profesionalism şi vor face obiectul unor sancţiuni corespunzătoare. Mai mult, metodele de investigaţie ale Poliţiei trebuie să treacă de la o abordare bazată pe mărturii către obţinerea de dovezi clare şi precise printr-o interogare profesionistă a suspecţilor”.
Nu este respectată relaţia cu avocaţii
“Este de asemenea esenţial ca vătămările observate de personalul medical la persoanele deţinute, în momentul admiterii lor într-un centru de detenţie, să fie consemnate cu precizie, iar orice acuzaţie de maltratare din partea Poliţiei să fie transmisă prompt Procuraturii”, se mai arată în acest document.
În legătură cu garanţiile împotriva relelor tratamente aplicate de către Poliţie persoanelor private de libertate, Raportul observă un număr de neajunsuri, în special privind accesul la un avocat, inclusiv la posibilitatea de a avea o discuţie confidenţială cu un avocat, dar şi în legătură cu dreptul de a avea acces la un medic. Astfel, CPT arată că trebuie luate măsuri şi pentru a garanta tuturor minorilor dreptul de acces la un avocat şi la un adult de încredere, aşa cum prevede Codul de Procedură Penală.
Spaţii de detenţie neadecvate scopului existenţei lor
În aceste condiţii, CPT continuă să considere că persoanele deţinute sunt expuse unui risc mai mare de intimidare, presiune şi chiar maltratare în centrele de detenţie ale Poliţiei. Aceste îngrijorări sunt accentuate de condiţiile materiale precare, îngrijirea medicală necorespunzătoare şi regimul auster pe care îl suportă persoanele reţinute în centrele de detenţie vizitate. De aceea, CPT recomandă ca persoanele arestate preventiv să nu fie ţinute în centrele de detenţie ale Poliţiei. În schimb, autorităţile române trebuie să se gândească serios la transformarea centrelor de detenţie în spaţii adecvate arestului preventiv, pe care să le pună sub autoritatea Ministerului Justiţiei şi Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
În ce priveşte regimul din aceste centre, scopul ar fi să se asigure posibilitatea ca deţinuţii aflaţi în arest preventiv să petreacă opt ore pe zi sau chiar mai mult în afara celulei, angajaţi în activităţi utile, de natură diversă. “Pentru aceasta, fiecare centru de detenţie trebuie dotat cu spaţii comune. Mai mult, toate persoanele deţinute, fără excepţie, trebuie să beneficieze de cel puţin o oră pe zi de exerciţii în aer liber, în spaţii dotate corespunzător, de dimensiuni adecvate. CPT mai recomandă ca vizitele fără dispozitive de separare să devină o regulă pentru toţi deţinuţii din arrest preventiv, iar cele cu dispozitive de separare, o excepţie.
Condiţii degradante
Condiţiile de detenţie din centrele de detenţie vizitate, în special din centrele nerenovate, rămân inacceptabile pentru reţineri de două luni sau mai mult. “Celulele erau în general insalubre şi necesitând reparaţii, slab ventilate, urât mirositoare, cu un grad înalt de umiditate şi acces limitat la lumina naturală. Anexele sanitare se aflau, de asemenea, într-o stare precară de igienă şi în cele mai multe cazuri neseparate de restul celulei. În privinţa minorilor, se pune accent pe necesitatea de a le oferi condiţii decente de detenţie şi un regim relevant. În plus, trebuie făcute eforturi de a-i reţine în centre de arest preventiv pe o durată cât mai scurtă posibil”, susţine Raportul.
Raportul condamnă acţiunile “mascaţilor” din penitenciare
În privinţa situaţiei din penitenciare, CPT apreciază eforturile depuse începând cu 2014 pentru reforma sistemului penitenciar, în special privind dezvoltarea serviciului de eliberare condiţionată, reducerea populaţiei închisorilor cu aproximativ 30%, cât şi introducerea de remedii compensatorii pentru deţinuţii ţinuţi în condiţii de suprapopulare. Însă spaţiile neîncăpătoare şi precaritatea din aceste celule, combinate cu timpul insuficient petrecut în afara lor şi lipsa activităţilor pot fi considerate tratament inuman şi degradant.
Raportul menţionează că aceste condiţii nu îi ajută pe deţinuţi să se pregătească pentru reintegrarea în comunitate. Mai mult, după cum a observat delegaţia CPT,acestea au repercusiuni serioase asupra furnizării serviciilor medicale către deţinuţi şi asupra nivelului de tensiune şi violenţă din închisori. Agenda de reforme a autorităţilor române trebuie să vizeze ca toţi deţinuţii să fie ţinuţi în condiţii decente şi să beneficieze de minimum patru metri pătraţi de spaţiu personal în celulele cu ocupare multiplă.
Comitetul a primit un mare număr de acuzaţii de vătămări fizice asupra deţinuţilor de către personalul închisorii, în special de către membrii forţelor speciale de intervenţie (aşa-numiţii „mascaţi”), în penitenciarele din Aiud, Gherla, Iaşi şi Galaţi. “Situaţia era deosebit de alarmantă la penitenciarul Galaţi, unde exista un evident climat de teamă”, se mai arată în document. Raportul detaliază mai multe acuzaţii de vătămare fizică din partea personalului, inclusiv abuzuri sexuale şi ridică semne grave de întrebare din cauza lipsei înregistrării vătămărilor de către serviciul medical şi investigării ineficiente a acuzaţiilor.
Prin urmare, recomandă autorităţilor române să demareze o anchetă independentă a procuraturii în legătură cu acuzaţiile de rele tratamente comise de personalul Penitenciarului Galaţi.
Spaţiile neîncăpătoare şi precaritatea din celule, combinate cu timpul insuficient petrecut în afara lor şi lipsa activităţilor, considerate de Comitetul antitortură al CE drept tratamente inumane şi degradante.