Deținuții au înțeles că statul român nu respectă condițiile de detenție care ar trenui să existe în țara noastră, conform standardelor internaționale și prevederilor care se referă la drepturile omului. Anul acesta se pregătesc să ceară despăgubiri, într-o acțiune de grup. Conform unor surse, s-ar fi strâns deja 12.000 de semnături, dintr-un total de circa 27.000 de persoane încarcerate.
Deținuții se pregătesc de un proces colectiv la CEDO și vor să ceară câte 10.000 de euro fiecare. Ar putea beneficia de aceste despăgubiri doar cei care stau în camere supraaglomerate sau au fost abuzați în diverse feluri și pot dovedi în fața instanței aceste lucruri, nu și cei care au condiții de detenție în conformitate cu standardele. Numărul proceselor la CEDO împotriva statului român, dar și al condamnărilor date de Curtea Europeană, a crescut constant în ultimii ani, de când deținuții au aflat că se pot alege cu sume importante de bani, dacă tot sunt obligați să suporte condiții de încarcerare inumane. Anul trecut, statul român a fost obligat să plătească peste 1,6 milioane de euro despăgubiri, în cauzele în care deținuții au câștigat procese la CEDO, pentru condiţiile de detenţie improprii. Suma a fost dublă faţă de perioada 1990-2015, potrivit datelor furnizate de Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP). Totalul amenzilor plătite de România în urma proceselor la CEDO în perioada 1990-2016 a fost de 3.132.429 euro şi 10.000 de franci elveţieni. În 2015, România a primit 313 hotărâri de condamnare pronunţate de CEDO, după ce avusese doar 75 în 2015, 29 în 2014, 32 în 2013 şi doar 10 în 2012.
Dezpăgubiri mai mari decât amenda
Anul acesta, dacă cei 12.000 de deținuți ar câștiga procesele la CEDO, statul ar trebui să plătească 120 de milioane de euro, mai mult decât amenda de 80 de milioane de euro, pe care o calculase fostul ministru al Justiției, Raluca Prună, ca plată anuală, până la rezolvarea problemelor din penitenciare. Lucrătorii din sistemul penitenciar nu cred că s-ar putea ajunge la o asemenea decizie a CEDO, în urma unei astfel de acțiuni. “Sincer, nu am auzit nimic în legătură cu acest lucru. Sunt camere cu condiții diferite, număr diferit de deținuți în cameră. Unele camere sunt cu opt deținuți, în altele stau doar patru, în altele doisprezece, depinde și de regimul de detenție, nu poți să bagi o persoană protejată cu una violentă sau o persoană dintr-un clan cu una din alt clan. Cei care stau patru într-o cameră care are capacitate de opt locuri nu vor putea obține o hotărâre în favoarea lor, și nici nu pot obține toți aceeași sumă”, explică Mihaela Neacșu prim-vicepreședinte al Sindicatului Național al Lucrătorilor din Penitenciare (SNLP). Mai mult, cererile trebuie să fie formulate de avocați specializați în astfel de acțiuni, pentru fiecare deținut în parte.
În acest moment, gradul de supraaglomerare este de circa 144%, cu un deficit de peste 8.000 de locuri, mai mic deja cu aproape 2000 față de anul 2015, când fostul ministru al Justiției, Robert Cazanciuc, spunea că e nevoie de un miliard de euro pentru a suplini deficitul de 10.000 de locuri, prin construirea unor noi penitenciare.