Controversa legată de abuzul în serviciu a luat ieri o turnură surprinzătoare. Dacă până acum discuţiile se învârteau în jurul oportunităţii stabilirii unui prag al prejudiciului de la care abuzul în serviciu să devină faptă penală, chestiunea a devenit irelevantă în condiţiile în care definiţia propriu-zisă a abuzului în serviciu avansată de Ministerul Justiţiei riscă să scoată de sub incidenţa legii penale o serie de fapte, indiferent de cuantumul prejudiciului.
Anunţul făcut duminică de ministrul Tudorel Toader potrivit căruia propune ca pragul la abuzul în serviciu să fie fixat la nivelul simbolic de un salariu minim pe economie părea să liniştească temerile potrivit cărora pragul va fi fixat foarte sus. Lucrurile s-au schimbat când amendamentul propriu-zis a ajuns la Comisia specială pentru legile Justiţiei, aşa-numita Comisie Iordache. Practic, amendamentul trimis de Toader restrângea sensul infracţiunii de abuz în serviciu doar dacă fapta aduce un beneficiu autorului sau rudelor de până la gradul II. „Fapta funcționarului public, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplinește prin încălcarea unor dispoziții exprese dintr-o lege, ordonanță de urgență sau ordonanță de guvern, în scopul de a obține pentru sine, soț, rudă, sau afin până la gradul al II lea inclusiv, un folos patrimonial și prin aceasta cauzează o pagubă, certă și efectivă, mai mare decât echivalentul unui salariu minim pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, vătămare constatată în mod definitiv prin act al organului competent, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 5 ani sau cu amendă”, este propunerea MJ, propunere asumată de către reprezentanţii PSD din comisie. Practic, nu vor mai putea fi considerate abuz în serviciu o serie de „favoruri” pe care funcţionarii publici le fac altor persoane, cu care nu sunt înrudite, dar sunt prieteni.
Dragnea scapă de dosar
Cazul cel mai cunoscut care va ieşi de sub incidenţa legii penale este cel al lui Liviu Dragnea, în dosarul privind angajările fictive. În aceste circumstanţe nu a fost surprinzătoare reacţia membrilor opoziţiei din Comisia Iordache care au reclamat faptul că se dă dezlegare la furt din banii publici. „Dezincriminaţi practic abuzul în serviciu. O faceţi fără niciun fel de ruşine, aici, în Parlament!”, le-a imputat celor de la putere liberalul Ioan Cupşa. Şi preşedintele USR, Dan Barna, a avut o reacţie virulentă pe facebook. „Tudorel Toader a venit cu o propunere care redefineşte abuzul în serviciu astfel încât Liviu Dragnea şi toţi funcţionarii publici care şi-au bătut joc de români rămân nepedepsiţi. Dacă această propunere trece de votul Parlamentului, va deveni perfect legal să atribui ilegal un contract din bani publici sau să plăteşti de la stat oameni care lucrează de fapt pentru PSD şi Liviu Dragnea”, a scris Barna. Şedinţa în care s-au decis modificările la Codul Penal a fost una tensionată, nelipsind schimburile dure de replici. „De ce legalizați furtul în România? Furtul prin terți, prin intermediari, tot furt este. De ce ați eliminat terții din textul infracțiunii?”, a întrebat Cătălin Predoiu (PNL). „Am explicat deja, poate că aţi fost la budă”, a fost răspunsul social-democratului Eugen Nicolicea.
Comisia condusă de către Florin Iordache a decis să elimine şi sancţionarea penală a favorizării infractorului de către rudele de până la gradul II. Până acum, favorizarea infractorului era pedepsită indiferent de gradul de rudenie. De asemenea, articolul privind neglijenţa în serviciu a fost abrogat cu totul.
Termen pentru delaţiuni
Articolele 290 privind darea de mită şi articolul 292 privind cumpărarea de influenţă au fost modificate astfel încât se introduce un termen de un an pentru ca autorul acestor fapte să-i denunţe pe cei care s-au lăsat mituiţi sau au făcut trafic de influenţă. Astfel, articolul 290 are următoarea formulare: „Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de 1 an de la data săvârşirii acesteia”. În mod similar, este formulat şi articolul 292, referitor la traficul de influenţă.
Tăcere totală privind dosarele în lucru
Deputatul Marton Arpad (UDMR) a propus amendarea articolului 277 privind „compromiterea intereselor justiţiei” astfel încât dezvăluirea unor informaţii confidenţiale dintr-un dosar să fie pedepsită cu închisoare. „Dezvăluirea, fără drept, de informaţii dintr-o cauză penală, atunci când această interdicţie este impusă de legea de procedură penală, se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă. Dacă fapta este săvârșită de un magistrat sau de un reprezentant al organului de urmărire penală, pedeapsa se majorează cu jumătate”, prevede amendamentul lui Marton, adoptat prin vot de către majoritatea din Comisia Iordache. Discuţia privind o asemenea prevedere era mai veche și viza, la nivel declarativ, sancţionarea magistraţilor care scurg informaţii din dosare către presă. Însă modul în care a fost formulată prevederea îi va afecta și pe jurnaliștii care obţin astfel de informaţii. Practic, interdicţia de a prezenta informaţii dintr-un dosar este extinsă la scara presei, deși jurnaliștii nu sunt funcţionari publici, nici magistraţi, iar dosarele penale vor avea același tratament, ca și informaţiile clasificate. Tot ieri, a fost dezincriminată parţial și infracţiunea de constituire de grup organizat, prin restrângerea definiţiei grupului organizat. „Nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni și care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului”, a decis comisia.