Virusul Pestei Porcine Africane (PPA) dă o puternică lovitură sectorului de creştere a porcilor pe termen lung. Sacrificarea animalelor, sistarea exportului de porci vii şi a produselor din carne de porc vor genera mari pierderi fermierilor. Deocamdată, autorităţile nu-şi asumă nicio vină pentru apariţia şi răspândirea virusului, deşi ar trebui să o facă. Pentru asta, să recitească Hotărârea de Guvern nr. 830/2016. În locul măsurilor de prevenire, ca de obicei, ele reacţionează cu măsuri extreme doar în faţa cazurilor de forţă majoră.
Apariţia cazurilor de pestă porcină în judeţul Tulcea nu este o surpriză, această zonă fiind una de risc maxim din acest punct de vedere. Virusul a fost adus de porcii mistreţi care au migrat din Ucraina. Lumea din zonă spune că pe partea ucraineană, în zona Ismail, sunt fonduri de vânătoare populate cu mistreţi. De multe ori, speriaţi de larma vânătorilor, aceştia traversează Dunărea, venind în România. Acum virusul a fost depistat şi în judeţul Bihor. Potrivit Hotărârii de Guvern 830/2016, care stabileşte Programul Naţional de Control şi Planul de Contingenţă pentru pesta porcină, zonelor Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării" şi celor de frontieră cu Ucraina şi Republica Moldova trebuie să li se acorde o atenţie deosebită. În luna mai a acestui an, virusul a mai fost detectat într-o probă prelevată de la un porc mistreţ găsit mort pe un fond de vânătoare din judeţul Satu Mare, la aproximativ şase km de graniţa cu Ungaria şi 10 km de graniţa cu Ucraina. Având în vedere incidenţa acestor cazuri, care vor avea efecte devastatoare pentru crescătorii de porci şi economia naţională, în ansamblu, se pune întrebarea cât de bine şi-au făcut treaba autorităţile însărcinate cu aplicarea respectivei hotărâri de Guvern.
Lipsesc gardurile de protecţie
În anul 2016, sectorul s-a mai confruntat cu virusul pestei porcine. Ca o măsură de protecţie, Asociaţia crescătorilor de porci cerea atunci montarea unor garduri de protecţie în zonele de graniţă cu risc ridicat pentru apariţia şi răspândirea virusului. Măsura, practicată în toate statele europene, a fost inclusă ulterior în HG 320/2016, dar de aplicat, nu s-a aplicat.
„Cei care trebuiau să aplice HG 320 din 2016 au citit-o, dar de aplicat, au aplicat-o pe diagonală”, ne spune un medic veterinar.
PRO Consumatori: Un milion de porci sacrificaţi
În condiţiile în care pentru eliminarea virusului nu există niciun vaccin, singura opţiune este uciderea animalelor bolnave. Potrivit preşedintelui Asociaţiei PRO Consumatori, Costel Stanciu, se estimează ca un milion de porci vor fi sacrificaţi până la sfârşitul anului, dar ministrul Agriculturii nu a confirmat până acum această cifră care apare într-un manifest postat pe site-ul organizaţiei.
Pagube de sute de milioane de euro
Pagubele generate de pesta porcină sunt încă greu de contabilizat, dar ele vor depăşi câteva sute de milioane de euro până la sfârşitul anului, având în vedere şi faptul că vor fi interzise exporturile de carne de porc în Uniunea Europeană pe o perioadă de câţiva ani. Această măsură va fi impusă, cu siguranţă, şi de alte state ex-comunitare. Pe termen lung însă, pierderile vor săro de un miliard de euro. Există riscul ca importurile de carne şi produse din carne de porc să crească, Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA), susţinând că vor asigura circa 90% din consum, în condiţiile în care acum reprezintă 60%.
Despăgubiri cu efect limitat
Proprietarii porcilor sacrificaţi din cauza pestei porcine sunt despăgubiţi cu preţuri între 8 lei/kg şi 12 lei/kg. Măsura va avea efecte limitate, pentru că cei mai mulţi proprietari vor cheltui imediat banii primiţi, dar efectivele de animale vor fi foarte greu refăcute. Acordarea despăgubirilor sub formă de bani a fost lucrul cel mai la îndemână, dar măsura cea mai eficientă pe termen lung era ca cei afectaţi să primească în schimb purceluşi, putând astfel să-şi refacă fermele.
Statul ar trebui să-i despăgubească pe crescători dându-le în locul animalelor sacrificate purceluşi cu care să-şi repopuleze fermele şi gospodăriile. Altfel, banii vor fi cheltuiţi fără niciun folos, iar sectorul de creştere a porcilor va rămâne tot fără efective, în condiţiile în care, şi aşa, numărul de capete este mic. Dragoş Frumosu, preşedintele FSI
Pesta porcină africană nu este periculoasă pentru om, însă boala se răspândeşte foarte repede în rândul animalelor şi provoacă mari pagube materiale agriculturii. Carnea de porc provenită de la animalele infectate nu constituie un pericol pentru oameni, dar nu se recomandă pentru consum. Foarte rar poate să dea unele disfuncţii digestive în cazul unor categorii vulnerabile (copii, persoane în vârstă sau cu diverse afecţiuni de sănătate). De asemenea, în cazul cărnii preparate la temperaturi de minimum 70 de grade Celsius, virusul dispare. El este foarte stabil în alimente, apă şi mediu, păstrându-se timp de câteva luni