Derularea Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL) în perioada 2013-2014 de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) a înregistrat mari deficienţe, neexistând o strategie clară de investiții, potrivit raportului de audit realizat de Curtea de Conturi asupra performanței acestui program. Raportul integral a fost dat publicităţii de USR, după ce în urmă cu câteva luni Curtea postase pe site-ul său o sinteză a acestuia.
„În cadrul structurii care gestionează derularea PNDL nu există proceduri interne cu privire la înregistrarea, analiza, verificarea, soluționarea și monitorizarea neregulilor sau fraudelor în cadrul programului și, de asemenea, nu există măsuri preventive”, se arată în raportul Curții de Conturi întocmit în 2015. MDRAP nu a ținut evidența investițiilor corect și nu a efectuat verificări privind exactitatea și realitatea datelor transmise de către beneficiari, inspectorii Curţii descoperind documente neînregistrate, dosare incomplete și rapoarte cu date diferite privind aceleași proiecte. „Deși personalul cu atribuții în evaluare deține studii tehnice și expertiză în domeniu, nu există aprobate standarde de cost pentru toate domeniile ce se finanțează prin PNDL sau alte normative care să impună o limitare a costurilor pe tipuri de operațiuni finanțate/domenii specifice, în vederea realizării unei evaluări obiective a documentațiilor tehnico-economice pentru obiectivele de investiții ce vor fi incluse în program”, relevă raportul citat. În 2013-2014, PNDL a beneficiat de finanţări în valoare de 2,88 miliarde de lei, dar alocarea banilor nu a fost făcută în baza unei prioritizări a investiţiilor. De asemenea, ministerul nu a urmărit corelarea domeniilor finanţabile prin PNDL cu Programul naţional de construcţii de interes public, realizat de către MDRAP prin Compania Naţională de Investiţii SA pentru a se asigura o mai eficientă cheltuire a banilor şi a eliminării riscului de dublă finanţare. În 2013 și 2014, se arată în raportul Curții, ministerul nu a controlat nici măcar o singură investiție pe teren. În plus, inspectorii au reţinut faptul că personalul care a coordonat evaluarea și alocarea banilor a fost insuficient, prost pregătit și lipsit de etică profesională. Raportul mai notează că alocarea haotică a banilor s-a făcut în detrimentul angajamentelor luate de România la UE și cu riscul declanșării procedurii de infringement.
Din totalul sumelor alocate prin ordine de ministru în baza cărora s-au încheiat contracte de finanțare cu beneficiarii, numai o parte din sume au avut la bază o notă de fundamentare care face trimitere la criteriile de prioritizare. Restul sumelor au fost alocate la cererea beneficiarilor, fără o analiză corespunzătoare și fără a se relua procedura de alocare.